Reducerea numărului de ore de fizică, o amenințare la adresa calității educației? Ce spun academicienii despre noile schimbări

Noi schimbări pentru învățământul gimnazial și liceal din România au stârnit controverse în rândul specialiștilor în educație. Reducerea numărului de ore la disciplinele științifice, inclusiv fizica, ridică semne de întrebare cu privire la efectele asupra pregătirii elevilor și competitivității acestora pe piața muncii

Dezbaterea privind noile planuri-cadru pentru învățământul preuniversitar continuă să atragă critici din partea experților din domeniul științei și educației. Reducerea orelor dedicate disciplinelor fundamentale, precum fizica, provoacă îngrijorare atât în rândul profesorilor, cât și al părinților și elevilor. Specialiștii avertizează că această decizie ar putea afecta capacitatea României de a forma viitori specialiști în domenii tehnice și științifice, punând astfel în pericol dezvoltarea economică și inovația.

Fizica, în pericol? Specialiștii în educație contestă noile schimbări

Societatea Română de Fizică, Consorțiul Facultăților de Fizică din România și Secția de Științe Fizice a Academiei Române atrag atenția asupra rolului esențial pe care fizica îl are în progresul umanității. Această știință constituie baza multor tehnologii moderne, cu aplicații în domenii diverse precum medicina, comunicațiile, energia, transporturile și explorarea spațială.

11:37, 20 Nov 2025

Elevii cu media 10 pot sări peste un an de școală! Ce trebuie să îndeplinească copiii

Potrivit unui comunicat al Societății Române de Fizică, fizica nu doar explică fenomenele naturale, ci și contribuie semnificativ la inovațiile tehnologice. Specialiștii subliniază că, fără o înțelegere solidă a principiilor fundamentale ale fizicii, generațiile viitoare riscă să devină doar utilizatori pasivi ai tehnologiei, fără a avea cunoștințele necesare pentru a contribui la progresul științific.

„Beneficiem cu toții de progresele generate de domeniul fizică și de aplicațiile acestuia în tehnologie. Cu toate acestea, în societatea în care trăim s-a ajuns să tratăm aceste beneficii ca de la sine înțelese și, generație după generație, riscăm să devenim doar niște simpli și umili utilizatori ai tehnologiei, neavând, cei mai mulți dintre noi, măcar o vagă idee despre modul în care funcționează aplicațiile tehnologice și pe ce se bazează acestea. Tinerii, în special, se acomodează foarte ușor cu tehnologia, dar nu înțeleg de la început cum și de ce funcționează în felul în care funcționează diverse dispozitive. Iar fără o înțelegere riguroasă la nivel fundamental al conceptelor de bază ale fizicii – concepte care ar trebui consolidate în timpul gimnaziului și liceului – s-ar putea ajunge, în mintea unui copil, la punerea semnului egal între știință și magie”, se arată în document.

Una dintre cele mai controversate modificări propuse în noile planuri-cadru este reducerea semnificativă a numărului de ore de fizică, în special la profilul Real, specializarea matematică-informatică, unde numărul de ore va fi diminuat la doar două pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a. De asemenea, fizica dispare complet din curriculumul de specialitate la filiera tehnologică pentru clasele a IX-a și a X-a, o decizie considerată de specialiști drept dezastruoasă pentru viitorul educației tehnice în România.

Academicienii Voicu Lupei, Nicolae Zamfir și Simion Aștilean avertizează că aceste schimbări vor avea consecințe grave asupra calității învățământului românesc. Ei subliniază că România riscă să-și consolideze statutul de țară axată pe externalizare, în loc să devină un pol al inovației și cercetării științifice. Reducerea numărului de ore de fizică va afecta capacitatea tinerilor de a dezvolta competențe critice în domenii-cheie ale viitorului, precum inteligența artificială, nanotehnologiile sau ingineria spațială.

„Prin planurile propuse, sistemul nostru de învățământ se îndreaptă într-o direcție contrară, și nu numai din perspectiva fizicii. Un număr redus de ore la disciplina Fizică va conduce la scăderea capacității creative a tinerilor, și a societății în general, pentru domeniile de vârf, România urmând a se îndrepta cu pași tot mai mari înspre consolidarea statutului său de țară outsourcing în dauna unui statut de țară inovativă, creativă și antreprenorială”, se mai arată în documentul semnat de academicienii menționați mai sus.

Propuneri pentru modificarea planurilor-cadru

În fața acestor probleme, specialiștii propun o serie de amendamente pentru menținerea unei educații solide în domeniul fizicii: creșterea numărului de ore de fizică la minimum 3 pe săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a, la profilul matematică-informatică, introducerea unui număr minim de 3 ore de fizică pe săptămână la filiera tehnologică, clasele a IX-a și a X-a, cu distribuție echilibrată între trunchiul comun și curriculumul de specialitate și asigurarea unui număr de cel puțin 2 ore de fizică pe săptămână la filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului.

România și-a asumat, prin strategii naționale și europene, obiective ambițioase în domeniul științei și tehnologiei, incluzând dezvoltarea de tehnologii emergente, tranziția energetică și explorarea spațială. În acest context, reducerea importanței fizicii în curriculumul liceal pare contrară direcțiilor stabilite de Uniunea Europeană, prin inițiative precum Orizont Europa și European Chips Act, care pun accent pe dezvoltarea competențelor STEM.

Un raport recent al Eurobarometrului indică faptul că 83% dintre cetățenii europeni consideră că știința și tehnologia au un impact pozitiv asupra vieții lor, iar 67% cred că acestea contribuie la îmbunătățirea calității vieții. În aceste condiții, România trebuie să își adapteze politicile educaționale pentru a sprijini formarea viitoarelor generații de specialiști în știință și tehnologie.

Reducerea numărului de ore de fizică în învățământul liceal ridică serioase semne de întrebare cu privire la viitorul educației și al cercetării științifice în România. Specialiștii atrag atenția că aceste modificări pot avea consecințe pe termen lung asupra competitivității economice și inovării tehnologice în țară.