Referendumuri tensionate în Italia: cinci propuneri pentru drepturi și cetățenie

Italienii sunt chemați la urne duminică, 9 iunie 2025, și luni, 10 iunie 2025, pentru a se pronunța asupra a cinci referendumuri cu impact semnificativ asupra legislației muncii și a dreptului la cetățenie.

Consultările populare sunt inițiate în contextul unui climat politic tensionat, marcat de apeluri la boicot venite chiar din partea guvernului condus de Giorgia Meloni și de temeri reale că prezența la vot nu va atinge pragul legal de validare – 50% plus unu din alegătorii cu drept de vot.

Italienii chemați la urne

Dintre cele cinci referendumuri, cel mai mediatizat vizează modificarea termenului de rezidență necesar pentru obținerea cetățeniei italiene: de la zece la cinci ani. Reforma, susținută de mișcarea progresistă +Europa și susținută de mai multe partide de centru-stânga, sindicate și organizații civice, ar putea influența direct viața a peste 2,3 milioane de persoane aflate legal în Italia.

Potrivit deputatului Riccardo Magi, inițiatorul campaniei de strângere de semnături, „referendumul este un pas necesar pentru a actualiza o lege veche din 1992, care nu mai corespunde realităților sociale și demografice actuale. Nu cerem o revoluție, doar o reducere rezonabilă a termenului, în condițiile păstrării celorlalte criterii: venit minim, lipsa cazierului, statut legal, cunoașterea limbii italiene.”

Totuși, participarea scăzută la vot amenință să invalideze inițiativa. Ultimele sondaje arată că doar 30% dintre italieni intenționează să meargă la urne, iar doar 46% declară că sunt informați despre referendumuri. Această apatie este agravată de atitudinea Guvernului Meloni, care a evitat promovarea dezbaterii publice și a sugerat alegătorilor să nu participe. Giorgia Meloni a anunțat că va merge la secția de vot, dar nu va ridica buletinele, o strategie de evitare a cvorumului considerată de opoziție „iresponsabilă și antidemocratică”.

„Este o rușine ceea ce face premierul. În loc să încurajeze participarea democratică, promovează absenteismul. Noi, în Partidul Democrat, credem că aceste referendumuri pot aduce schimbări reale și necesare. Scopul nostru este să atingem cvorumul”, a declarat Elly Schlein, lidera formațiunii de opoziție.

Ce vizează referendumurile

Alături de chestiunea cetățeniei, celelalte patru referendumuri vizează modificări importante în legislația muncii, susținute în special de Confederația Generală Italiană a Muncii (CGIL), cel mai mare sindicat din țară. Acestea propun:

• Abrogarea normei care împiedică reintegrarea în muncă a angajaților concediați abuziv în companiile mari, angajați după martie 2015;

• Eliminarea plafonului pentru indemnizațiile de concediere abuzivă în întreprinderile mici;

• Revizuirea legislației privind contractele de muncă pe perioadă determinată;

• Sporirea responsabilității angajatorilor în cazurile de accidente de muncă sau boli profesionale.

„Aceste norme au slăbit protecția lucrătorilor și au transformat concedierea într-o opțiune ieftină pentru angajatori. Scopul nostru este să restabilim un echilibru și să apăram demnitatea muncii”, a declarat Maurizio Landini, liderul CGIL.

Din 1997 încoace, doar un singur referendum – cel din 2011, privind gestionarea resurselor de apă – a atins cvorumul necesar. Situația de față pare să urmeze trendul de participare scăzută, dar organizatorii nu își pierd speranța. Pentru unii, referendumul este mai mult decât o oportunitate legislativă: este un test al angajamentului democratic într-o societate tot mai polarizată.