Prima pagină » Actualitate » Reforma administrativ-teritorială în România: Guvernul discută cu primarii comasarea localităților mici și tăierea a 100 de instituții

Reforma administrativ-teritorială în România: Guvernul discută cu primarii comasarea localităților mici și tăierea a 100 de instituții

16 nov. 2026, 11:19,
Andreea Ciobanu în Actualitate

Reforma administrativ-teritorială prinde contur: premierul Luca Niculescu discută cu primarii comasarea comunelor mici și reorganizarea statului.

România se află în pragul uneia dintre cele mai ample reorganizări din ultimele decenii, un demers care ar putea redesena harta administrativă a țării. În timp ce șeful Executivului poartă negocieri directe cu aleșii locali privind fuziunea unităților administrativ-teritoriale (UAT), vicepremierul Marian Neacșu prezintă conducerii PSD primele propuneri pentru desființarea sau restructurarea a cel puțin 100 de instituții și companii de stat, potrivit declarațiilor lui Sorin Grindeanu.

Ce presupune reforma administrativ-teritorială și care sunt pragurile analizate

Deși nu există încă o listă finală a entităților vizate, autoritățile lucrează la un prim proiect care ar putea duce la dispariția a sute de primării și a mii de posturi din administrația locală. Pentru localitățile care acceptă unirea voluntară, Executivul promite pachete de investiții și reduceri de impozite. În prezent, pe masa discuțiilor se află mai multe scenarii privind pragurile demografice:

  • Comunele cu până la 1.500 de locuitori: Ministerul Dezvoltării propune, într-o primă etapă, comasarea voluntară a acestor UAT-uri. Datele prezentate de ministrul Alexandru Stoica arată că 429 de localități din România se încadrează sub acest prag.
  • Scenarii extinse de 3.000 – 5.000 de locuitori: PSD analizează variante mai ample, care ar putea viza fuziunea comunelor mai mari.
  • Orașele mici: Sunt vizate și localitățile urbane cu sub 10.000 de locuitori, care ar putea fi retrogradate la rang de comună sau unite cu localități învecinate. Conform recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au sub 10.000 de locuitori, printre acestea numărându-se și stațiuni precum Sinaia, Predeal, Bușteni sau Băile Herculane. Criteriile finale nu au fost stabilite, astfel că statutul acestor orașe nu este automat pierdut.
  • Reducerea numărului de județe: Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul proiectului PSD, a prezentat un scenariu în care România ar rămâne cu 15 județe în loc de 41, însă Sorin Grindeanu a subliniat că această variantă nu a primit aprobarea partidului.

Planul de comasare a împărțit primarii în două tabere: o parte susține necesitatea unirii comunelor care nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare, în timp ce alții se tem de pierderea posturilor și de îngreunarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

Obiectivele Guvernului: buget în decembrie, predictibilitate și fonduri europene

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții administrației locale, premierul Luca Niculescu a stabilit trei direcții principale de acțiune: predictibilitatea, stabilitatea fiscală și adoptarea bugetului general în luna decembrie. Șeful Guvernului a transmis un mesaj ferm privind colaborarea și gestionarea banilor publici:

„Suntem încă la începutul mandatului și suntem dornici să absorbim cât mai multe informații de la dumneavoastră, mai ales că o bună parte din obiectivele Guvernului capătă formă concretă în exact ceea ce faceți dumneavoastră: școli consolidate, drumuri refăcute, transport public de mai bună calitate. Aș spune că este vitală colaborarea dintre noi, dialogul permanent, pentru a avea rezultate cât mai bune pentru oameni și comunități.

La fel de importante sunt resursele și direcționarea lor corectă. Ați văzut că am început mandatul cu o rectificare de urgență, din care am prevăzut 2 miliarde de lei pentru stingerea datoriilor administrațiilor locale și ale firmelor care au lucrat cu comunitățile.Sigur că ar fi putut fi mai mult, dar aș spune, privind spre viitor, că avem datoria să guvernăm pregătind măsuri pentru creșterea calității vieții oamenilor și a fructifica perspectivele de dezvoltare ale comunităților.Aș spune două-trei cuvinte-cheie care vreau să conteze mult. În primul rând, predictibilitatea am văzut că este ceea ce solicitați cel mai mult din partea Guvernului și vom elabora în acest spirit Codul finanțelor publice locale.

Al doilea angajament este calendarul bugetar, pentru că în acest an numeroase consilii locale și-au putut adoptat bugetele târziu, în primăvară, iar durata procedurilor de achiziție a făcut ca un întreg sezon să fie pierdut. Ne-am asumat, prin Programul de Guvernare, ca bugetul să fie adoptat în decembrie, votat prin Parlament la sfârșitul acestui an. Un alt angajament este stabilitatea fiscală: orice schimbare fiscală va fi însoțită de o evaluare de impact, publicată înainte de adoptare, care va include efectele asupra bugetelor locale.

Îmi permit să fac și eu un apel către dumneavoastră: responsabilitate în folosirea resurselor primite, responsabilitate de care, de cele mai multe ori, dați dovată. Alocările vor fi corelate cu execuția efectivă și cu nevoile reale ale comunităților iar rezultatele vor fi raportate public”.

Monitorizare lunară pentru absorbția fondurilor europene

Pe fondul consolidării bugetare, premierul a evidențiat rolul critic al finanțărilor europene, anunțând mecanisme stricte de monitorizare prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și continuarea descentralizării către regiuni:

„Fondurile europene sunt foarte importante, sunt principala sursă a investițiilor publice în ani de consolidare bugetară cum este acesta. Astfel, MIPE va monitoriza săptămânal toate programele europene.Un tablou lunar de bord va fi publicat în fiecare lună pentru absorbție pe programre și județe astfel încât și dumneavoastră și cetățenii să poată urmări stadiul finanțărilor și întârzierile.Vom continua descentralizarea implementării fondurilor europene prin consolidarea rolului regiunilor, iar pentru viitorul exercițiu european, 2028-2034, România va susține un plan național și regional de parteneriat, cu o componentă regională puternică și distinctă, construită pe strategiile de dezvoltare ale regiunilor.”

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Ucraina lovește infrastructura strategică a Rusiei. Putin ar fi primit o solicitare fără precedent privind eliminarea lui Zelenski
Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective strategice din Rusia, inclusiv instalații petroliere și complexe industriale. În paralel, presa internațională relatează despre o presupusă solicitare adresată lui Vladimir Putin pentru eliminarea președintelui Volodimir Zelenski, informație care nu a fost confirmată oficial de Kremlin. Războiul dintre Rusia și Ucraina intră într-o nouă etapă de […]
Ucraina lovește infrastructura strategică a Rusiei. Putin ar fi primit o solicitare fără precedent privind eliminarea lui Zelenski

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
16 noiembrie 2026
16 noiembrie 2026