Regina Elizabeth, prezenţă constantă în viaţa supuşilor săi. Datoria şi familia, cele mai importante pentru monarh

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Regina Elizabeth a II-a, cel mai în vârstă monarh al lumii, a văzut Marea Britanie schimbându-se dramatic de-a lungul anilor, însă ea a rămas neschimbată şi, mai mult decât atât, a rămas o prezenţă constantă în viaţa supuşilor săi.

Datoria şi familia erau cele mai importante aspecte pentru ea. În copilărie, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a inspirat naţiunea, iar lecţiile învăţate în acei ani au ajutat-o să se asigure că Familia Regală rămâne un simbol al tradiţiei în secolul al XXI-lea.

Prinţesa Elizabeth s-a născut în 1926, iar tatăl său, Albert – Bertie, cum era numit în familie – era al doilea fiu al regelui George al V-lea şi nu se aştepta ca, la un moment dat, să urce pe tron. Astfel, Elizabeth s-a bucurat în primul deceniu al vieţii sale de toate privilegiile de prinţesă, fără presiunea care venea din a fi moştenitorul Coroanei.

Elizabeth – Lilibet, cum îi spun apropiaţii şi sora sa mai mică, Margaret, au fost educate acasă, de profesori privaţi

Tatăl şi mama sa, ducele şi ducesa de York, îşi împărţeau timpul între reşedinţa de la Londra şi Royal Lodge, locuinţa oficială a familiei din Windsor Great Park.
Elizabeth – Lilibet, cum îi spun apropiaţii – şi sora sa mai mică, Margaret, au fost educate acasă, de profesori privaţi. Ele au studiat, printre altele, franceză, matematică, istorie, dar şi dans, muzică şi arte plastice.

În 1936, viaţa reginei Elizabeth s-a schimbat complet. Bunicul său, George al V-lea, de care era foarte apropiată, a murit, iar unchiul său, Edward, a devenit rege. Însă acesta era îndrăgostit de Wallis Simpson, o femeie din Statele Unite, divorţată, şi a avut de ales între coroană şi iubire. În cele din urmă, Edward a ales-o pe Simpson, iar tatăl lui Elizabeth a devenit regele George al VI-lea.

După izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, în 1939, Elizabeth şi sora sa, prinţesa Margaret, au fost mutate de la Londra la Castelul Windsor. De acolo a ţinut primele sale discursuri la radio, devenite celebre. Într-unul dintre ele, ea i-a încurajat pe copiii britanici care fuseseră evacuaţi şi care fuseseră despărţiţi de familiile lor.

Prinţesa de 14 ani, cu calm şi fermitate, le-a spus că, „în cele din urmă, totul va fi bine; pentru că Dumnezeu va avea grijă şi va aduce victoria şi pacea”.La scurt timp după aceea, Elizabeth a început să îşi asume tot mai multe îndatoriri publice. Ea a fost numită colonel-şef al Grenadier Guards de tatăl său şi a avut prima sa apariţie publică atunci când a inspectat trupele, în 1942. De asemenea a început să îşi însoţească părinţii în vizitele oficiale din Regat.

În 1945, Elizabeth s-a înrolat în Serviciul Teritorial Auxiliar, pentru a ajuta la efortul de război şi s-a antrenat cot la cot cu alte femei britanice

În 1945, Elizabeth s-a înrolat în Serviciul Teritorial Auxiliar, pentru a ajuta la efortul de război şi s-a antrenat cot la cot cu alte femei britanice pentru a deveni şofer şi mecanic bun. Deşi activitatea sa ca voluntar a durat numai câteva luni, i-a oferit lui Elizabeth şansa să interacţioneze cu o lume diferită, în afara Casei Regale.

Ea a povestit că una dintre experienţele pe care nu le va uita vreodată, în afara Monarhiei, a fost când ea şi sora sa, Margaret, au primit dreptul de a se amesteca în mulţimea care a luat parte la petrecerile de Ziua Victoriei, de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Elizabeth s-a întâlnit pentru prima dată cu Philip Mountbatten, fiul prinţului Andrew al Greciei şi Danemarcei, când avea numai 8 ani, în timpul unei vizite la Colegiul Dartmouth, unde l-a însoţit pe tatăl său. Prinţul Philip era cadet pe atunci şi fusese însărcinat să o distreze pe mica prinţesă. Cinci ani mai târziu, cei doi s-au revăzut, la un meci de crichet, iar viitoarea regină a fost vrăjită de el. Veri îndepărtaţi, cei doi au păstrat legătura de-a lungul anilor şi, în cele din urmă, s-au îndrăgostit. Potrivit apropiaţilor, ei formau un cuplu mai puţin obişnuit. Elizabeth era tăcută şi rezervată, în timp ce Philip era exuberant şi volubil.

Tatăl ei, regele George al VI-lea, a avut rezerve în legătură cu această relaţie, pentru că Mountbatten nu era născut în Marea Britanie, avea legături cu familiile regale daneză şi elenă, nu era bogat şi avea o personalitate cam necizelată. În plus, monarhul şi-ar fi avertizat fiica cea mare că militarii sunt, de regulă, cam infideli.

Elizabeth era, însă, decisă, şi s-a măritat cu alesul în toamna anului 1947. Cum Marea Britanie îşi revenea încă după cel de-al Doilea Război Mondial, prinţesa a strâns cupoane pentru haine cu care a cumpărat material pentru rochia de mireasă. De asemenea, mulţi britanici şi-au donat propriile cupoane pentru a contribui la rochia viitoarei regine. Ceremonia impresionantă a avut loc la Catedrala Westminster din Londra, la 20 noiembrie.

Un an mai târziu s-a născut prinţul Charles, în 1948, iar singura fiică a cuplului regal, prinţesa Anne, a venit pe lume în 1950.