Reputat virusolog german: ”Avem nevoie de aer și soare, aerul diluează virușii și radiațiile ultraviolete îl ucid”

Prof. dr. Karin Mölling este un reputat virusolog german, fost profesor și director al Institutului de Virologie Medicală de la Universitatea din Zurich, ale cărei cercetări s-au concentrat pe retrovirusuri, în special virusul imunodeficienței umane (HIV).

Prof. dr. Karin Mölling și-a exprimat punctul de vedere diferit față de modul în care este abordată de către autorități problema generată de răspândirea noului coronavirus.

Prof. dr. Karin Mölling și-a expus ideile într-un interviu acordat publicației germane Rubikon.

Redăm punctul său de vedere tocmai pentru a vă informa în legătură cu diversitatea ipotezelor pe care le au oamenii de știință în legătură cu situația în care se găsește omenirea în momentul de față.

”Acest virus a dus la o pandemie, deci este foarte contagios și s-a răspândit în multe țări. Dar nu se poate spune că provoacă o boală gravă. Există o rudă a acestui virus, MERS, care ucide 37% dintre cămilele infectate, iar în cazul virusului Ebola, 90% dintre dintre cei infectați mor.

În cazul virusul SARS-Cov 2 nu avem date clare despre totalitatea numărul de persoane infectate și rata deceselor. Cred că ceea ce se întâmplă acum este ceea ce experimentăm mai mult sau mai puțin în fiecare iarnă, iar acest lucru a fost evident în epidemia de gripă din urmă cu doi ani, când testul pentru SARS-Cov 2 nu exista și s-ar putea presupune că acest nou virus a putut avea un rol. (…)

”Ni se spune acum, în fiecare zi dimineața, câte decese a provocat SARS-Cov 2, dar nu se spune nimic despre epidemia de gripă și despre câte decese a provocat aceasta.

În acest sezon, virusul gripal este mai puțin virulent, în Germania sunt în jur de 80.000 de persoane infectate, dar această statistică nu este de asemenea prezentată publicului.

În fiecare săptămână, în Berlin moare o persoană din cauza germenilor super-rezistenți, ceea ce duce la 35.000 de decese pe an în Germania, și nici acest aspect nu este menționat deloc. Cred că ne-am întâlnit cu situații asemănătoare de mai multe ori, dar niciodată nu s-au luat măsuri atât de speciale precum cele actuale. (…)

”Institutul Robert Koch ne oferă datele statistice. Tu, ca ascultător sau telespectator, consideri că e groaznic atunci când auzi mereu despre noi decese, ești impresionat, începi să intri în panică.

Epidemia de gripă din Germania din 2018, care a produs 25.000 de decese, nu a atras atenția media. Clinicile au avut tratat aproape 60.000 de pacienți suplimentari, ceea ce nu a reprezentat nicio problemă.

Politicienii folosesc ca argument pentru intervenția drastică pe care au avut-o în viața socială faptul că se dorește prevenirea a 20.000 de decese.

Dacă nimeni nu a făcut asta în urmă cu doi ani, atunci, de unde această nevoie acum? Doar imităm ceea ce a făcut China? Știu că noul coronavirus provoacă o afecțiune diferită față de gripa obișnuită, una mai gravă, iar 25.000 de decese reprezintă o povară pe care nu am dori să o avem, dar, așa cum clinicile s-au descurcat perfect în urmă cu doi ani, de ce le este teamă acum?

Frica provine din faptul că afecțiunea produsă de noul coronavirus este înfățișată ca o boală teribilă, dar vă spun că ea fix ca o gripă sezonieră, chiar cu manifestări mai slabe în prima săptămână.

Problema cu această epidemie produsă de SARS-Cov 2 este că acest virus nu este detectabil timp de o săptămână, oamenii nu îl observă, nu-l simt”. (…)

”Nu totalitatea celor infectați sunt marea noastră problemă, trebuie să protejăm persoanele cu vârstă înaintată! În momentul de față trebuie să construim cumva imunitatea în fața coronavirusului, dar cum ar putea fi posibil acest lucru fără contacte?

Cei mai tineri au suportat infecția mult mai bine, deci trebuie să protejăm persoanele în vârstă. Este oare rezonabil ceea ce facem acum pentru opri extinderea epidemiei într-un mod care aproape paralizează întreaga economie mondială?” (…)

”Există două rate de infecție, iar în orașul Wuhan este de zece ori mai mare decât în zona înconjurătoare. Deci, există o diferență între oraș și țară. De ce? Cu siguranță în acest aspect intervin parametrii ca densitatea populației și nivelul de poluare al aerului,

În China, poluarea aerului nu este menționată niciodată, iar acolo industria se găsește încă în orașe, poluând. Când am fost la Beijing acum doi ani, calitatea aerului depindea de timpul zilei și de direcția vântului. Populația este deja afectată de o tuse specifică zonei, deoarece au deja plămânii deteriorați de poluarea aerului. Poluarea este cu siguranță un factor despre care nu am auzit discutându-se pe nicăieri”. (…)

”Izolarea la domiciliu este singurul lucru de care mă tem. Este greșit! De aceea mă implic şi mă enervez. Avem nevoie de aer și soare, aerul diluează virușii și radiațiile ultraviolete îl ucid. De altfel, sper să apară cât mai curând posibiitatea de a face teste rapide, care să elimine izolarea la domiciliu.

Am fost întrebată ce pot spune despre bătrânii care merg la plimbare. Nu pot spune decât: da, ar trebui să o facă. Aerul proaspăt este bun, diluează viruşii. Al doilea lucru care este bun în acest sens este soarele, radiațiile ultraviolete ucid virușii.

Ceea ce rămâne de făcut este protecția gurii, a nasului și a ochilor. Când mergeți la cumpărături protejați-vă, nu vorbiți prea mult. Este important să se izoleze și să fie protejate persoanele în vârstă, apoi aer curat și UV cât mai mult posibil!” (…)

”Viruşii fac parte din viața noastră, precum microorganismele și bacteriile. Sunt mai vechi în lume decât noi și sunt foarte flexibili și adaptabili.

Viruşii reprezintă cel mai puternic și mai rapid element în evoluție. Numărul lor este mult mai mare decât stelele din cer și firele de nisip, dar, în principiu, nu toți ne îmbolnăvesc. Există doar aproximativ 250 de viruși care ne pot îmbolnăvi, iar afecțiunea este cauzată de parametrii ai organismului uman.

Există viruși Zika. Există virusul febrei West Nile care a venit de la New York la San Francisco în cinci ani de la o singură pasăre care a căzut mortă din cer în New York.

Viruşii sunt foarte adaptabili şi schimbători. Noul coronavirus nu este cel mai rău dintre ei, deoarece are un sistem de corecție care în cazul în care ar suferi mutații prea mari s-ar autodistruge.

S-ar putea ca viruşii să fie și salvatorii noștri. În prezent scriu o nouă carte în care vorbesc depre posibilitatea utilizării unor viruși pentru a distruge anumite bacterii. E un proces pe care îl produc atunci când se înmulțesc, și atunci am putea vorbi chiar de o alianță cu noi pentru a lupta împotriva germenilor super-rezistenți. Aceasta consider că ar putea fi următoarea noastră mare provocare”, a declarat prof. dr. Karin Mölling în interviul acordat publicației germane Rubikon.