Revoluție în Educația din România! Universitatea „Cuza” din Iași, în prim-planul modificărilor care schimbă radical învățământul superior și influențează viitorul a mii și mii de tineri

Universitatea „Cuza” din Iași, alături de celelalte 4 cele mai importante instituții de învățământ superior din România, propun modificări care ar putea schimba radical învățământul superior. Acestea au prezentat o agendă structurată pe 10 paneluri cu teme actuale care vizează politicile educaționale din învățământul superior

Consorțiul „Universitaria”, alcătuit din: Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, s-a reunit în format on-line, în data de 14 mai 2021, cu o agendă structurată pe 10 paneluri cu teme actuale care vizează politicile educaționale din învățamântul superior. Aceștia au dezbătut temele aflate pe Ordinea de Zi, au formulat concluzii și propuneri de măsuri concrete pentru recunoașterea și stimularea reală a performanței în universitățile românești și au făcut schimb de bune practici în contextul special al activităților desfășurate în ultimele trei semestre și din perspectiva anului universitar 2021-2022.

Consorțiul „Universitaria” atrage atenția decidenților asupra necesității imperioase de îmbunătățire a sistemului de finanțare

Membrii Consorțiului consideră că este necesară o finanțare dintr-un program analog pentru susținerea funcționării infrastructurii de cercetare existente și a resursei umane implicate, astfel încât universitățile să-și poată propune și proiecte pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea cercetării universitare. Pe de altă parte, Consorțiul atrage atenția decidenților asupra necesității imperioase de îmbunătățire a sistemului de finanțare prin calcularea costului real pe student și asigurarea unui sistem echilibrat de cuantificare a indicatorilor relativi și absoluți, luați în calcul la fundamentarea finanțării suplimentare. Pentru întărirea cooperării universitare, dar și pentru diversificarea ofertei academice, corelată cu dinamica pieței muncii, universitățile membre ale Consorțiului au decis organizarea în comun a unor programe academice, inclusiv cu dublă diplomă și/sau utilizarea sistemului de micro-credite, precum și utilizarea împreună a bazelor de practică pe care le acestea le dețin.

Cele 5 mari universități membre ale Consorțiului solicită revizuirea domeniilor prioritare în noul context național și european

Cele 5 mari universități membre ale Consorțiului solicită revizuirea domeniilor prioritare în noul context național și european și corelarea acestora cu cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii și, implicit, acordarea suplimentară a locurilor finanțate de la buget pe aceste domenii. În perspectiva pregătirii procesului didactic pentru anul universitar 2021-2022, membrii Consorțiului „Universitaria” reiterează importanța vaccinării cadrelor didactice, a studenților și personalului didactic-auxiliar și nedidactic din universități, astfel încât să poată decide revenirea în condiții cât mai sigure în amfiteatre, săli de seminar, cămine etc. În același timp, cele 5 mari universități atrag atenția asupra necesității adaptării legislației privind modul de organizare a învățământului superior la condițiile post-pandemie, valorificând experiențele pozitive din perioada organizării on-line a activităților didactice.

Susținerea inițiativei Ministerului Educației și Cercetării cu privire la implementarea unui program de finanțare

Pe de altă parte, în Rezoluția transmisă de Consorțiu se regăsesc, printre altele, susținerea inițiativei Ministerului Educației și Cercetării cu privire la implementarea unui program de finanțare a cercetării în învățământul superior; armonizarea criteriilor de performanță academică, astfel încât acestea să reflecte mai corect contribuția la funcțiile universității moderne; învățământul preuniversitar românesc parcurge o perioadă critică din perspectiva resursei umane înalt calificate, meseria de cadru didactic rămâne, în continuare, una neatractivă și, în acest context, se consideră ca fiind esențială finanțarea corespunzătoare, fie printr-un proiect specific, similar celui aflat în derulare, fie într-un alt mod identificat de Ministerul Educației.

De asemenea, pentru o pregătire corespunzătoare a absolvenților, se consideră a fi necesară creșterea numărului de ore alocate disciplinelor de specialitate, fără a impacta numărul de ore alocate disciplinelor psihopedagogice. Pentru a facilita accesul absolvenților pe piața muncii, se propune o flexibilizare în introducerea programelor în RNCIS, în sensul de a alege ocupații din una sau mai multe grupe de bază.

Universitățile membre ale Consorțiului „Universitaria” au făcut față provocărilor în materie de internaționalizare pe care criza sanitară COVID-19 le-a presupus

Universitățile membre ale Consorțiului „Universitaria” au făcut față provocărilor în materie de internaționalizare pe care criza sanitară COVID-19 le-a presupus, menținând activă prezența noastră pe piața educațională internațională și adaptând serviciile specifice internaționalizării la noul context pandemic. A fost subliniată nevoia unei strategii comune în relația cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației și alte instituții relevante, care să determine: flexibilizarea procesului de acordare a vizelor de studii studenților internaționali care doresc să studieze în România, armonizarea legislației referitoare la temele ce țin de micro-credentials, joint degrees și virtual mobilities, acordarea de burse de studii de către statul român studenților străini.

Se solicită Ministerului Fondurilor Europene și Investițiilor acordarea unui rol mai important universităților din România în procesul de consultare pentru pregătirea noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, susținerea dialogului social în vederea îmbunătățirii legislației salarizării în contextul în care se conturează un astfel de proces. Totodată, se dorește completarea Art. 209 alin. (1) b) din Legea Educației Naționale, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din Senatul universitar și din consiliile facultăților, astfel încât reprezentativitatea studenților la alegerile rectorului să fie de minimum 25 la sută. Mai mult, se impune clarificarea, în Legea Educației Naționale, asupra condiției de maximum 4 ani, în care se poate deține calitatea de student reprezentant, indiferent de funcție, cu precizarea clară că nu se cumulează mandatele desfășurate în paralel în structurile de conducere.