România a dat miliarde pentru Ucraina, în timp ce românii se confruntă cu tot mai multe probleme

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România a oferit Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar de ordinul miliardelor de euro de la începutul războiului, în timp ce românii se confruntă cu scumpiri, costuri ridicate la energie și combustibili și probleme sociale. Datele publice privind ajutorul se referă în principal la perioada până în 2025, iar în 2026 sprijinul pentru Ucraina a crescut considerabil.

România a oferit miliarde de euro pentru Ucraina

Ajutorul acordat Ucrainei a fost și rămâne un subiect de dispută în societatea românească, mai ales în condițiile în care, pentru o perioadă îndelungată, valoarea exactă a sprijinului oferit de România nu a fost cunoscută public. Potrivit unui material rezultat de la nivelul Consiliului Fiscal European, sprijinul militar, umanitar și financiar acordat de România Ucrainei în perioada februarie 2022 – iunie 2025 a reprezentat, în medie, 0,6% din PIB.

Pentru a înțelege valoarea acestei cifre, PIB-ul României menționat în datele prezentate era de aproximativ 240 de miliarde de euro. Un procent de 0,6% din această valoare înseamnă aproximativ 1,44 miliarde de euro.

10:42

Zelenski și Trump se întâlnesc la New York. Președintele Ucrainei: „Această întâlnire ar putea schimba multe”

10:21

Moscova, lovită de „cel mai mare atac din istorie”! Peste 1.100 de drone ucrainene lansate asupra Rusiei!

Este important însă ca această sumă să nu fie prezentată drept totalul ajutorului acordat României pe întreaga perioadă a războiului. Datele respective acoperă intervalul februarie 2022 – iunie 2025. În 2026, sprijinul acordat Ucrainei a crescut semnificativ, astfel că valoarea actuală este mai mare decât cea reflectată în raportarea din 2025.

Bani pentru război, în timp ce românii cer sprijin pentru problemele de acasă

În România, aceste cheltuieli au devenit tot mai controversate pe fondul dificultăților economice cu care se confruntă populația.

O parte dintre români consideră că banii statului ar trebui să fie direcționați în primul rând către problemele interne. Sunt numeroși copii din familii sărace, pensionari cu venituri mici, mamele care au nevoie de sprijin, persoanele fără venituri suficiente și familiile care se luptă de la o lună la alta cu cheltuielile.

Nemulțumirea este alimentată și de costurile ridicate ale energiei și combustibililor. Pentru multe familii, facturile și cheltuielile de transport reprezintă o parte importantă din venitul lunar, în timp ce prețurile produselor de bază continuă să fie o problemă.

Cetățenii se întreabă, România își poate permite să aloce în continuare resurse importante pentru sprijinirea războiului din Ucraina, în condițiile în care există încă numeroși oameni care au nevoie de ajutor?

Sprijinul României continuă și în 2026

De cealaltă parte, România își justifică sprijinul prin poziția sa de stat membru NATO și al Uniunii Europene și prin considerente de securitate regională. La nivel european, sprijinul pentru Ucraina continuă și în 2026. Uniunea Europeană și statele membre au mobilizat, în total, 107 miliarde de euro din bugetul UE pentru sprijin financiar, iar sprijinul total al UE, inclusiv militar, veniturile din active rusești blocate și sprijinul pentru refugiați, este indicat la 220,2 miliarde de euro.

Pentru perioada 2026-2027, UE a convenit și un împrumut pentru Ucraina de 90 de miliarde de euro, din care 60 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului militar, iar 30 de miliarde de euro sprijinului economic și bugetar.

În paralel cu sprijinul financiar și militar, România continuă să gestioneze și efectele umanitare ale războiului.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, de la izbucnirea conflictului din Ucraina și până la 31 august 2026, în România au fost înregistrate 223.808 persoane ca beneficiari ai protecției temporare.

Dintre acestea, 220.881 sunt cetățeni ucraineni, reprezentând 98,7% din totalul beneficiarilor. Pentru aceste persoane au fost emise sau reemise permise de ședere, conform cadrului legal.

Datele IGI arată și numărul cererilor de azil înregistrate în acest an. În primele opt luni ale anului 2026, autoritățile au primit 935 de cereri de azil.

Dintre acestea, 466 de cereri au fost depuse de cetățeni ucraineni, adică aproape jumătate din total.