România va trebui să facă proiecte și reforme de 10 miliarde de euro într-o perioadă de patru ori mai scurtă decât a avut la dispoziție până acum, respectiv din 2021.
Renegocierea programului de redresare economică post-pandemia de COVID-19 cu Comisia Europeană a început în iunie, imediat ce Dragoș Pîslaru a preluat funcția noul ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene. Au fost mai puțin de patru luni în care zeci de instituții publice centrale și locale au trebuit să reevalueze toate planurile asumate în 2021 de guvernul de la acea dată, condus de Florin Cîțu.
Au rămas în PNRR doar acele investiții și reforme despre care Guvernul e sigur că vor putea fi terminate
Au rămas în PNRR doar acele investiții și reforme despre care Guvernul e sigur că vor putea fi terminate până în partea a doua a anului următor, iar mari proiecte au fost transferate din capitolul „finanțare prin împrumut” la capitolul „finanțare prin grant” (sume nerambursabile).
Dacă investițiile și reformele asumate a treia oară de Guvern nu vor fi gata la data stabilită, România poate fi penalizată financiar de Comisia Europeană.
Printre reformele neîncheiate este cea a pensiilor speciale.
Între ele sunt și pensiile de serviciu ale magistraților.
Reforma propusă de Guvern și votată de Parlament la începutul lunii septembrie a fost contestată la Curtea Constituțională (CCR) de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar CCR a decis pe 20 octombrie că legea nu este validă.
Acum, forma acestei legi trebuie refăcută de politicieni pentru a putea trece de filtrul judecătorilor de la CCR. Premierul Bolojan a spus ulterior că „este o necesitate” ca demersul legislativ să fie reluat.
Această reformă este obiectiv în PNRR și are o valoare de 231 de milioane de euro.
Este urmarea faptului ca PNRR (proiect eminamente economic) a fost incredintat spre elaborare useristului Ghinea, absolvent de stiinte politice.