România, campioana scumpirilor la electricitate! Cât a ajuns să coste energia față de anul trecut

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România se află în fruntea clasamentului european al scumpirilor la energia electrică, după ce prețurile plătite de populație au crescut cu aproape 52% în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât, la nivelul Uniunii Europene, gazele naturale s-au ieftinit considerabil, iar tarifele la electricitate au înregistrat o ușoară scădere.

Datele Eurostat, publicate pe 30 octombrie și prezentate într-o analiză realizată de publicația greacă Energy Press, arată că revenirea pieței energetice europene nu se resimte în mod egal în toate statele membre. În timp ce unii consumatori beneficiază de facturi mai mici, românii se confruntă cu una dintre cele mai mari creșteri de preț din Uniune.

Cât au ajuns să coste energia electrică și gazele în Europa

În primele șase luni ale anului 2026, prețul mediu al energiei electrice pentru gospodăriile din UE a fost de 0,28 euro/kWh, cu 2,2% mai mic decât în semestrul al doilea din 2025.

În cazul gazelor naturale, reducerea a fost mult mai consistentă. Tariful mediu a coborât cu 10,2%, până la 0,11 euro/kWh, atingând cel mai scăzut nivel din prima jumătate a anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ieftinirea a fost de 3,5%.

Tendința de reducere a costurilor s-a observat și în cazul companiilor. Prețul electricității pentru consumatorii non-casnici a scăzut cu 5,4% într-un an, ajungând la aproximativ 0,18 euro/kWh. Gazele pentru această categorie de consumatori au avut un preț mediu de 0,0616 euro/kWh.

Chiar și așa, facturile europenilor rămân peste nivelurile de dinaintea crizei energetice declanșate în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. În plus, mediile europene ascund diferențe importante între state, iar costul real al energiei depinde și de veniturile populației și puterea de cumpărare.

România, cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE

Comparația dintre statele membre scoate în evidență situația dificilă a consumatorilor români. În primul semestru din 2026, prețurile la energia electrică au crescut în 13 țări europene, au scăzut în alte 11 și au rămas neschimbate în trei state.

România a înregistrat cea mai mare majorare, de 51,9% față de perioada similară a anului trecut. Pe următoarele poziții s-au situat Irlanda, cu o creștere de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.

La polul opus, Danemarca a avut cea mai importantă ieftinire, de 31,7%, urmată de Luxemburg, unde electricitatea s-a ieftinit cu 24,1%.

Și diferențele dintre tarifele efective sunt considerabile. Irlanda a avut cea mai scumpă energie electrică pentru populație, cu 0,39 euro/kWh. Germania și Belgia au urmat în clasament, cu 0,36 euro/kWh.

Cele mai mici tarife nominale au fost înregistrate în Ungaria, unde un kilowatt-oră costa doar 0,11 euro. Malta și Bulgaria au avut prețuri de aproximativ 0,13 euro/kWh.

Totuși, raportarea exclusivă la prețul nominal nu reflectă întreaga povară financiară suportată de populație. Dacă tarifele sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, România, Polonia și Cehia se numără printre țările în care cheltuielile cu energia afectează cel mai puternic bugetele familiilor.

Ce se întâmplă cu prețurile gazelor naturale

Pe piața gazelor, evoluția a fost diferită. În 12 state membre, tarifele au scăzut față de anul precedent, în timp ce în alte șapte au crescut.

Cele mai importante reduceri au fost consemnate în Bulgaria, Grecia și Spania. În schimb, România, Croația și Slovacia au înregistrat cele mai mari majorări.

Suedia a avut cel mai ridicat preț nominal pentru consumatorii casnici, de 0,22 euro/kWh. Olanda a urmat cu 0,16 euro, iar Franța și Portugalia au avut tarife de 0,13 euro/kWh.

La celălalt capăt al clasamentului s-a situat Ungaria, cu numai 0,03 euro/kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro. România și Slovacia au înregistrat prețuri de aproximativ 0,06 euro/kWh.

După ajustarea în funcție de puterea de cumpărare, Suedia rămâne cea mai scumpă piață pentru gaze, urmată de Portugalia și Olanda. Cele mai mici costuri raportate la puterea de cumpărare se regăsesc în Ungaria, Luxemburg și Croația.

Eliminarea plafonării și retragerea ajutoarelor au influențat facturile

Diferențele dintre facturile europenilor nu sunt determinate doar de evoluția prețurilor de pe piețele angro. Un rol important îl au și deciziile guvernelor, în special măsurile de sprijin introduse în timpul crizei energetice și eliminate ulterior.

În perioada în care prețurile au explodat, numeroase state au intervenit prin plafonări, reduceri de taxe și subvenții, pentru a proteja populația și companiile. Odată cu relaxarea pieței, o parte dintre aceste facilități au fost retrase, iar consumatorii au devenit mai vulnerabili la fluctuațiile tarifelor.

România a eliminat plafonarea prețurilor la electricitate pentru populație și companii în iunie 2025. Polonia a renunțat la o măsură similară pentru gospodării la finalul aceluiași an. Aceste decizii au făcut ca facturile consumatorilor din cele două țări să fie mai expuse evoluțiilor pieței în prima jumătate a anului 2026.

Alte state au preferat să păstreze anumite forme de sprijin. Olanda a continuat să ofere o rambursare anuală a taxei pe energie, în timp ce Letonia și Portugalia au menținut facilități pentru anumite categorii de consumatori.

Un alt element care influențează facturile este reprezentat de taxe și impozite. În primul semestru din 2026, acestea au ajuns să reprezinte 28,4% din prețul final al electricității și 32,1% din cel al gazelor pentru gospodăriile europene.

În timpul crizei energetice, autoritățile au redus temporar aceste obligații fiscale pentru a diminua presiunea asupra consumatorilor. Revenirea treptată la nivelurile anterioare explică de ce ieftinirea energiei pe piețele angro nu s-a reflectat în aceeași măsură în facturile populației.

Energia verde poate proteja Europa de noi scumpiri

Structura producției de electricitate reprezintă un alt factor care explică diferențele dintre statele europene. Țările care utilizează mai mult energia eoliană și solară pot reduce dependența de combustibilii fosili și, implicit, expunerea la fluctuațiile prețurilor gazelor.

Potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu, volatilitatea prețurilor gazelor a generat costuri suplimentare de aproximativ 13 miliarde de euro pe piețele angro de electricitate din UE, în primele 16 săptămâni ale anului 2026.

În același interval, producția de electricitate din surse regenerabile ar fi adus economii estimate la 29 de miliarde de euro, conform aceluiași model de calcul.

Energia regenerabilă a reprezentat 44% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene în perioada analizată. Cu toate acestea, dependența de gaz pentru stabilirea prețurilor angro diferă considerabil de la o țară la alta.

În Italia, centralele pe gaze au stabilit prețul angro al electricității în 66% dintre cazuri, iar în Cehia procentul a ajuns la 55%. În Spania, aceeași situație s-a înregistrat în numai 9% dintre cazuri.

Aceste cifre nu reprezintă economii directe în facturile gospodăriilor, ci ilustrează modul în care structura energetică poate influența costurile de pe piață. O pondere mai mare a surselor regenerabile poate limita perioadele în care centralele pe gaze, mai costisitoare, determină prețul electricității.

Europa riscă un nou val de scumpiri. Rezervele de gaze sunt sub media ultimilor ani

Deși prima jumătate a anului 2026 a adus unele reduceri de prețuri, stabilitatea pieței energetice europene rămâne fragilă. Tensiunile geopolitice și eventualele întreruperi ale aprovizionării pot anula rapid efectele acestei ieftiniri.

Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri suplimentare estimate între 18 și 33 de miliarde de euro pentru importurile de gaze ale Europei.

Întreruperea livrărilor de gaze naturale lichefiate din Qatar, prin Strâmtoarea Ormuz, a intensificat competiția dintre Europa și Asia pentru identificarea unor surse alternative de aprovizionare.

Nici situația rezervelor nu oferă motive de relaxare. La 1 noiembrie, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de 74,62%, un nivel inferior mediei ultimilor nouă ani. Astfel, Europa intră în sezonul rece cu rezerve mai reduse decât cele obișnuite și cu o piață internațională marcată de incertitudini.

Eventualele probleme de aprovizionare nu ar afecta doar consumatorii de gaze. Acest combustibil continuă să joace un rol important în producerea electricității, ceea ce înseamnă că scumpirile de pe piața gazelor se pot transmite și către tarifele la curent.

Facturi mai mici în Europa, dar nu și pentru toți consumatorii

Datele analizate arată că ieftinirea gazelor nu garantează automat reducerea prețurilor la electricitate. În același timp, o scădere a mediei europene nu înseamnă că toate gospodăriile beneficiază de facturi mai mici.

Costurile finale sunt influențate de mai mulți factori: structura producției de energie, taxele aplicate, politicile guvernamentale, măsurile de sprijin și puterea de cumpărare a populației.

Pentru România, creșterea de aproape 52% a prețului electricității într-un singur an evidențiază amploarea diferențelor dintre piețele europene și presiunea suplimentară asupra bugetelor familiilor.