România crește pe datorie! Companiile mari raportează pierderi uriașe și riscă prăbușirea

Economia românească atinge un nou paradox. Numărul companiilor mari crește, dar sănătatea lor financiară se degradează rapid. Potrivit unui amplu studiu realizat de CITR, una dintre cele mai importante case de insolvență din România, anul 2024 marchează cel mai mare număr de companii cu active de peste 1 milion de euro din istorie, 45.064 de firme, dublu față de 2013.

Totuși, în spatele acestei aparente performanțe se ascunde o realitate îngrijorătoare: profiturile scad, datoriile explodează, iar tot mai multe firme se apropie de marginea prăpastiei.

Profit în scădere, datorii uriașe

Conform raportului, profitul net al companiilor de impact a scăzut cu 1,6% în 2024, în timp ce nivelul datoriilor a crescut cu 11 miliarde de euro, ajungând la un total colosal de 239 miliarde de euro.

Aproape jumătate dintre aceste companii (peste 19.000 de entități) se află deja în dificultate financiară, iar 8.749 dintre ele sunt considerate în insolvență iminentă, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Practic, aproape una din cinci firme mari din România riscă să intre în colaps.

CITR avertizează asupra unei concentrări alarmante a riscului economic. Doar 275 de companii (adică mai puțin de 1% din total) cumulează 46% din datoriile totale din economie. Mai grav, companiile cu active de peste 50 de milioane de euro, deși reprezintă doar 2% din total, concentrează jumătate din datoriile firmelor aflate în insolvență iminentă.

„Vulnerabilitatea este concentrată în vârful piramidei economice. Problemele financiare ale unei singure companii mari pot declanșa efecte de domino asupra întregului lanț economic”, avertizează Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

O economie care rezistă, dar nu se redresează

Studiul arată că economia României se află într-un echilibru fragil. Deși firmele mari continuă să susțină activitatea economică, ele o fac printr-o dependență tot mai mare de finanțare externă. Contextul economic din 2024 (marcat de costuri ridicate la credite, cerere internă instabilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene) a pus presiune puternică pe marjele de profit.

În cifre, aceste companii generează 83% din cifra de afaceri a economiei (aproximativ 419 miliarde de euro), dar dețin și 85% din totalul datoriilor. Practic, motoarele economiei funcționează tot mai greu, alimentate de datorii și nu de profit.

În 2024, companiile de impact au raportat o creștere de 4% a activelor, însă și o creștere de 5% a datoriilor, în timp ce profitul net a stagnat sau chiar a scăzut ușor.

Cifra de afaceri a rămas aproape neschimbată, iar reducerea cheltuielilor a fost minimă. Pentru cele aproape 31.000 de firme care au rămas în această categorie doi ani consecutiv, cifrele sunt ceva mai bune (profit +5%, active +6%, datorii +9%), dar tendința generală arată o dependență crescândă de împrumuturi și credite comerciale.

„Companiile mari încă susțin economia, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. Dacă această tendință continuă, riscul de blocaj financiar sistemic devine tot mai real”, explică CEO-ul CITR.

Domeniile cu cele mai mari datorii: imobiliare și energie

Cele mai puternice creșteri de îndatorare s-au înregistrat în tranzacțiile imobiliare (+42%, adică +7,8 miliarde euro) și energie (+24%, adică +3,2 miliarde euro). Și comerțul a raportat o creștere a datoriilor de +8%, în timp ce construcțiile (-16%) și industria prelucrătoare (-3%) au reușit să le reducă.

Această schimbare de structură arată că banii se duc tot mai mult spre investiții speculative și mai puțin spre producție, o tendință periculoasă într-o economie deja fragilă.

Cele 8.749 de companii aflate în insolvență iminentă provin în special din construcții (20%), imobiliare (17%), agricultură (14%), comerț (13%) și industrie prelucrătoare (12%). Printre acestea se numără 1.585 de firme nou intrate în categoria companiilor mari, care, deși au depășit pragul de 1 milion de euro în active, se confruntă deja cu dezechilibre financiare grave.

Raportul CITR conturează o imagine clară, dar neliniștitoare: România are tot mai multe companii mari, dar tot mai fragile. Creșterea se bazează pe împrumuturi, nu pe profit, iar dacă această spirală a datoriilor continuă, riscăm o undă de șoc economică care ar putea afecta lanțurile de producție, locurile de muncă și chiar stabilitatea financiară națională.