România, dependentă de energia din import: aproape 3.400 MW cumpărați într-o singură seară

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România a ajuns să se bazeze masiv pe importurile de energie electrică, într-un moment în care producția internă este afectată de secetă, debitele scăzute ale Dunării și aportul redus al unor surse de producție. Sâmbătă seara, importurile au urcat la aproape 3.400 MW, depășind cu mult producția națională.

Datele Transelectrica arată că, în seara zilei de 3 octombrie, România producea aproximativ 2.900 MW, în timp ce din exterior erau aduși aproape 3.400 MW. Nivelul importurilor s-a apropiat astfel de capacitatea maximă disponibilă a interconexiunilor, estimată la circa 4.000 MW.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât energia eoliană a avut o contribuție foarte redusă în acel interval, iar producția hidro a rămas la un nivel scăzut pe fondul secetei și al debitelor mici.

Energia importată, la un preț de peste 1.900 de lei/MWh

Creșterea importurilor nu a fost determinată de un preț scăzut pe piața internă. Dimpotrivă, în intervalul respectiv, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare depășea 1.900 de lei/MWh.

Centralele pe gaze asigurau aproximativ 1.250 MW, în timp ce producția pe cărbune era de sub 600 MW. Mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar unele centrale pe cărbune s-ar fi confruntat cu dificultăți legate de aprovizionarea cu combustibil.

În aceste condiții, sistemul energetic național a fost nevoit să apeleze într-o măsură semnificativă la energia din import, apropiindu-se de limita tehnică a capacității de interconectare.

Cum arăta mixul energetic duminică seara

Datele Transelectrica disponibile duminică, 4 octombrie, la ora 22:55 indicau următoarea structură a producției de energie electrică:

• Hidrocarburi: 1.273 MW – 44,29%
• Hidro: 651 MW – 22,65%
• Cărbune: 568 MW – 19,76%
• Eolian: 331 MW – 11,52%
• Biomasă: 58 MW – 2,02%
• Instalații de stocare: 7 MW – 0,24%
• Nuclear: 0 MW
• Foto: -14 MW

Cifrele evidențiază contribuția redusă a unor surse importante pentru sistem, în special în contextul în care producția nucleară era nulă, iar energia hidro era afectată de condițiile hidrologice.

Centrala de la Cernavodă, oprită de peste o lună și jumătate

Presiunea asupra sistemului energetic vine și în contextul opririi Centralei Nucleare de la Cernavodă, care nu mai funcționează de peste o lună și jumătate, pe fondul debitului scăzut al Dunării.

Situația are efecte și asupra pieței de furnizare. Getica 95, unul dintre furnizorii importanți de energie electrică de pe piața de retail, și-a cerut insolvența la Tribunalul Buzău pe 1 octombrie.

Compania a invocat probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă, situație care a dus la întreruperea furnizării de energie în baza contractelor cu Nuclearelectrica.

Astfel, România traversează o perioadă în care producția internă de energie este pusă sub presiune de condițiile hidrologice, indisponibilitatea producției nucleare și aportul fluctuant al surselor regenerabile. Episodul de sâmbătă seara, când importurile au ajuns la aproape 3.400 MW, arată cât de mult a crescut dependența sistemului de energia din exterior.