România este testată prin lipsa de reacție pe care o au cetățenii români la provocările și birurile guvernului

România este testată prin lipsa de reacție pe care o au cetățenii români la provocările și birurile Guvernului. Ideea atribuită lui Michael A. Hoffman (un autor cunoscut pentru lucrările sale despre psihologie socială, manipulare și societăți secrete) se referă la un mecanism pe care el îl numește „Revelation of the Method” – „Revelarea Metodei”.

În această situație, lipsa reacției pe care o au românii nu este doar pasivitate, ci o adaptare inconștientă la condițiile de viață, care sunt dure și din ce în ce mai grele. Hoffman ar spune că aceasta este faza în care cei care controlează puterea pot trece la acțiuni mai dure, fără opoziție. Este stadiul în care societatea se află într-o transă hipnotică profundă, aparent stabilă pentru unii, dar fragilă și vulnerabilă în esență.

Conform interpretării lui Hoffman, în ultima fază a procesului de degradare și control social, elita sau grupurile de putere nu mai acționează din umbră, ci încep să își dezvăluie intențiile și acțiunile direct, în fața populației.

Românii nu mai reacționează și încă au falsa iluzie că se descurcă

În România, acest test se întâmplă cu oamenii, cu cetățenii. Românii nu mai reacționează pentru că au intrat într-o transă și încă au falsa iluzie că se descurcă, însă atunci când vor trăi fix ca negrii din triburile africane, aceștia își vor da seama că au greșit cumplit.

Mulți români încă se descurcă pe moment. În ciuda problemelor, în ciuda instabilității economice și sociale, oamenii se agață de ceea ce funcționează pentru ziua de azi și amână să reacționeze. Această stare de „ merge și așa” seamănă cu ceea ce Hoffman numește o transă socială, oamenii se obișnuiesc cu situația, chiar dacă ea nu e normală, și nu reacționează.

Oamenii nu mai au predictibilitate în ceea ce privește viitorul copiilor, ceea ce se întâmplă mâine nu este o siguranță, însă lasă tot felul de „Păduchi-păduchi și păduchi cu explicații”, după cum spunea și Călin Georgescu, să facă experimente pe noi, pe cât putem suporta.

În România, la acest moment, nu mai există siguranță socială reală, oamenii nu știu dacă vor avea un loc de muncă, dacă vor putea să-și crească copiii decent sau dacă deciziile luate de oamenii de la putere îi vor afecta grav. Românii s-au obișnuit să o ducă greu și să trăiască în incertitudine, dar o acceptă pentru că „încă se descurcă”, ceea ce le dă o falsă senzație de control.

Oamenii aflați la putere au ziua de mâine asigurată, dar ce se întâmplă cu românii?

În paralel, oamenii aflați la putere au ziua de mâine asigurată, nu au griji și nici nu se gândesc la ce o să se întâmple, însă pentru noi și pentru copiii noștri, nu putem avea nicio viziune, oare îi vor lua la război, oare copiii noștri vor avea un loc de muncă, ce o să se întâmple?

Însă inclusiv în acest context și cu aceste griji, mai lăsăm puțin pentru că încă „e bine”, încă „merge și așa” sau „putea fi mai rău”, pentru că în naivitatea românilor, „încă e bine”.

Ce putem face noi în această situație?

Să luăm atitudine, trebuie să luăm atitudine împotriva guvernanților care decid pentru noi, altfel lucrurile vor degenera grav pentru că noi acceptăm asta, iar aparatul opresiv va fi și mai puternic, iar toate vitele vor trebui să stea în staul, în țarc, liniștite și obediente.

„Revelarea metodei” la Michael A. Hoffman, ce înseamnă conceptul

Ideea atribuită lui Michael A. Hoffman (un autor cunoscut pentru lucrările sale despre psihologie socială, manipulare și societăți secrete) se referă la un mecanism pe care el îl numește „Revelation of the Method” – „Revelarea Metodei”.

Conform interpretării lui Hoffman, în ultima fază a procesului de degradare și control social, elita sau grupurile de putere nu mai acționează din umbră, ci încep să își dezvăluie intențiile și acțiunile direct, în fața populației.

Ideea centrală este următoarea:

Într-o societate aflată într-o stare avansată de dezintegrare, oamenii sunt deja condiționați, demoralizați și obosiți psihologic, iar capacitatea lor de reacție critică este mult diminuată.

În această etapă, puterea își poate permite să spună public ce face sau are de gând să facă, fără teama unei reacții reale.

Dacă populația nici măcar nu reacționează atunci când i se spune în mod direct ce urmează, aceasta este,  în logica lui Hoffman, dovada unei „transa hipnotice sociale”, o formă de paralizie psihologică în care: oamenii văd ce se întâmplă, aud avertismentele, li se spune deschis ce urmează, dar nu mai sunt capabili să acționeze.

Pentru Hoffman, lipsa de reacție a maselor are un rol important

Este interpretată de cei care dețin puterea ca o formă de consimțământ pasiv, iar în acel moment ei consideră că pot „trece la fapte” fără opoziție.

Conceptul de „revelare a metodei” este legat și de ideea de război psihologic ritualic.

Nu e vorba doar de control politic, ci de un proces simbolic, psihodramatic, în care oamenii sunt treptat obișnuiți cu ideea că nu pot schimba nimic, iar neputința devine o stare permanentă.

„La început controlul se face ascuns,apoi prin manipulare subtilă,iar în ultima etapă manipularea este afișată pe față, chiar cu o notă de ironie sau batjocură – pentru a demonstra că rezistența colectivă a fost înfrântă”, spune Hoffman.