România exportă mai multe alimente și reduce deficitul comercial cu 13,5%

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deficitul comercial al României în sectorul produselor alimentare și al animalelor vii a scăzut cu 13,5% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Exporturile au ajuns la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus la circa 6,7 miliarde de euro.

Produsele lactate și ouăle, în fruntea creșterii exporturilor

Datele INS arată că exporturile de produse alimentare și animale vii au crescut cu 8,1% în perioada ianuarie-iulie 2026, în timp ce importurile au scăzut cu 1,4%. Diferența dintre valoarea bunurilor cumpărate din străinătate și cea a produselor vândute pe piețele externe s-a redus astfel față de anul precedent.

Cea mai mare creștere a exporturilor a fost înregistrată la produsele lactate și ouă, unde valoarea livrărilor externe a urcat cu 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial pentru această categorie s-a diminuat cu 24,4%.

O evoluție favorabilă s-a înregistrat și în cazul cărnii și al preparatelor din carne, unde importurile au scăzut cu 5,3%.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) consideră că aceste rezultate arată importanța investițiilor în ferme și în unitățile de procesare a alimentelor. Dezvoltarea producției interne ar putea permite României să valorifice mai bine materiile prime agricole și să reducă dependența de produsele cumpărate din alte țări.

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că sprijinirea fermierilor și a procesatorilor trebuie să continue, pentru ca România să producă mai multe alimente și să obțină venituri mai mari din exporturi.

„Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a afirmat ministrul.

Investiții în procesare și zootehnie

Potrivit MADR, dezvoltarea fermelor zootehnice și modernizarea industriei alimentare sunt două direcții care trebuie susținute împreună. Fermele asigură materia primă, iar fabricile o pot transforma în produse finite, cu o valoare comercială mai mare.

„Pentru MADR, dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt componente ale aceluiași obiectiv: creșterea producției de alimente în România. Sprijinirea crescătorilor de animale contribuie la asigurarea materiei prime, iar investițiile în industria alimentară permit valorificarea acesteia prin produse cu valoare adăugată mai mare”, se arată în comunicatul ministerului.

Printre instrumentele de finanțare menționate de instituție se numără programul INVESTALIM și intervențiile destinate procesării din Planul Strategic PAC 2023–2027. Acestea susțin înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, cu scopul de a crește competitivitatea produselor românești atât pe piața internă, cât și în străinătate.

Ministerul Agriculturii precizează că urmărește continuarea finanțărilor, cu accent pe finalizarea proiectelor aflate în desfășurare și pe punerea în funcțiune a noilor capacități de producție.

„Consolidarea legăturii dintre ferme și unitățile de procesare este esențială pentru valorificarea producției agricole românești și reducerea, pe termen lung, a dezechilibrelor comerciale din sectorul agroalimentar”, transmite MADR.

Reducerea deficitului comercial indică o evoluție favorabilă a schimburilor comerciale cu produse alimentare. Menținerea acestei tendințe depinde însă de capacitatea producătorilor români de a-și crește producția, de a procesa local materiile prime și de a-și extinde vânzările pe piețele externe.