SRI acuză Rusia de sabotaj în România. Cine a fost implicat în incendiul de la fabrica de armament din Brașov

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Serviciul Român de Informații susține că incendiul produs în septembrie 2026, în apropierea fabricii de armament Carfil din Brașov, ar avea legătură cu o rețea de sabotaj coordonată din Rusia. Ancheta desfășurată împreună cu DIICOT a scos la iveală și alte presupuse tentative de atac asupra unor obiective militare și industriale din România. Autoritățile avertizează că persoanele implicate în asemenea operațiuni sunt recrutate inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fiind atrase inițial cu recompense financiare.

Serviciul Român de Informații (SRI) anunță identificarea unei rețele suspectate că desfășoară operațiuni de sabotaj în România și în alte state europene, sub coordonarea unor persoane aflate în Federația Rusă. Potrivit instituției, investigațiile vizează inclusiv incendiul izbucnit la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, în vecinătatea unei unități de producție a armamentului. Dezvăluirile reprezintă o acuzație directă formulată de autoritățile române privind implicarea Rusiei în acțiuni ostile desfășurate pe teritoriul național, în contextul războiului din Ucraina.

SRI acuză Rusia de sabotaj în România

Într-un comunicat transmis luni seară, SRI a precizat că informațiile obținute în urma investigațiilor indică existența unei structuri organizate, care ar fi acționat la indicațiile unor coordonatori din Federația Rusă.

13:32

Raport ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina prin atacurile asupra infrastructurii energetice

23:40

FOTO Paza a fost întărită la fabricile de armament și infrastructura critică din România după tentativele de sabotaj, anunță MAI

Anchetatorii au stabilit legături între această rețea și incendiul produs în incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în apropierea societății Carfil SA, filială a Companiei Naționale ROMARM.

Potrivit SRI, în activitățile investigate ar fi fost implicați mai mulți cetățeni proveniți din foste republici sovietice, care locuiesc în prezent în state membre ale Uniunii Europene.

Identificarea suspecților a fost posibilă în urma colaborării dintre instituțiile române și partenerii internaționali. În prezent, sunt derulate proceduri judiciare atât în România, cât și în alte țări europene, pentru clarificarea responsabilităților persoanelor implicate.

Rețeaua de sabotaj ar fi vizat și alte obiective militare din Europa

Conform informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, activitatea grupării nu s-ar fi limitat la teritoriul României. Persoanele care coordonau operațiunile din Rusia ar fi stabilit mai multe ținte în regiune, printre acestea numărându-se fabrici de armament, unități industriale și infrastructuri cu relevanță militară.

Obiectivele vizate ar fi inclus atât facilități administrate de stat, cât și companii private implicate în producția de echipamente și materiale destinate sectorului apărării.

SRI consideră că aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie mai amplă de destabilizare desfășurată la nivel european, prin care Federația Rusă ar urmări afectarea capacităților industriale și militare ale statelor vizate.

Investigațiile realizate în cursul anului 2026 au evidențiat, potrivit instituției, și alte tentative de sabotaj pe teritoriul României. Printre potențialele ținte s-ar fi aflat facilități militare internaționale, dar și obiective utilizate pentru pregătirea militarilor ucraineni.

Autoritățile apreciază că asemenea operațiuni ar avea drept scop intimidarea statelor europene, diminuarea capacității lor de apărare și perturbarea sprijinului acordat securității regionale.

Cum sunt recrutate persoanele implicate în astfel de operațiuni

Un aspect important semnalat de SRI privește metodele prin care rețelele de sabotaj încearcă să atragă noi membri. Potrivit instituției, recrutarea se realizează frecvent prin intermediul platformelor de socializare, unde potențialilor colaboratori li se propun inițial activități aparent lipsite de riscuri.

În schimbul unor sume de bani, persoanele abordate sunt solicitate să fotografieze anumite clădiri, să supravegheze obiective sau să colecteze informații despre acestea.

Ulterior, sarcinile pot deveni mult mai periculoase, ajungând să presupună incendieri, distrugeri de bunuri sau chiar asasinate. Cei care încearcă să renunțe pot fi supuși amenințărilor, presiunilor psihologice ori șantajului.

Conform avertismentului transmis de SRI, recrutorii urmăresc în special persoane care se confruntă cu dificultăți financiare, dependențe sau care au antecedente penale, considerând că aceste vulnerabilități pot facilita atragerea lor în activități ilegale.

Metodele folosite pentru ascunderea identității și evitarea depistării

Pentru a reduce riscul identificării, membrii rețelelor suspectate de sabotaj utilizează diverse metode de disimulare a deplasărilor și comunicațiilor.

Printre practicile semnalate de SRI se numără rezervarea mijloacelor de transport și a spațiilor de cazare folosind identitatea altor persoane, efectuarea plăților prin intermediari și utilizarea unor cartele telefonice provenite din state terțe.

De asemenea, comunicațiile dintre participanți și coordonatori pot avea loc prin aplicații de mesagerie criptată, pentru a limita posibilitatea interceptării schimburilor de informații.

Instituția subliniază însă că folosirea individuală a acestor servicii sau metode nu reprezintă, în sine, o dovadă a implicării în activități ilegale. Eventualele indicii trebuie analizate în ansamblu, în raport cu circumstanțele concrete ale fiecărui caz.

SRI și DIICOT continuă anchetele privind amenințările la securitatea României

Investigațiile privind presupusele operațiuni de sabotaj sunt desfășurate în cooperare de Serviciul Român de Informații, DIICOT, Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

În paralel, autoritățile române colaborează cu structuri de securitate și instituții judiciare din state europene și transatlantice, pentru identificarea persoanelor implicate și prevenirea unor eventuale noi atacuri.

Printre prioritățile anunțate se află protejarea infrastructurilor militare și industriale considerate vulnerabile, identificarea mecanismelor de recrutare și informarea populației cu privire la riscurile asociate acestor activități.

Acuzațiile privind implicarea Rusiei în incendiul de la Brașov și în alte tentative de sabotaj evidențiază preocupările autorităților române față de amenințările la adresa securității naționale. Stabilirea responsabilităților penale și a circumstanțelor exacte ale incidentelor investigate urmează să se realizeze în cadrul procedurilor judiciare aflate în desfășurare.