România, făcută de râs de premierul Ungariei! Péter Magyar: „Corupția și furtul” au dus țara în această situație

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România a ajuns în centrul unui discurs critic susținut de premierul Ungariei, Péter Magyar, care a avertizat că lipsa controlului asupra cheltuielilor publice, corupția și risipa banilor de la buget pot împinge statele europene în dificultăți financiare majore. Liderul de la Budapesta a indicat România și Franța drept exemple ale problemelor care pot apărea atunci când guvernele nu reușesc să țină sub control aceste fenomene, relatează Reuters, citată de Mediafax.

Declarațiile au fost făcute în Parlamentul ungar, cu ocazia prezentării proiectului de buget pentru anul 2027. Cu acest prilej, Péter Magyar a prezentat planurile noului executiv pentru reducerea deficitului bugetar și a susținut că disciplina financiară și combaterea corupției sunt esențiale pentru stabilitatea economică a țării.

Péter Magyar a pus România și Franța în aceeași categorie

În discursul său, premierul ungar a îndemnat parlamentarii să analizeze situația altor state europene pentru a înțelege riscurile generate de dezechilibrele bugetare.

„Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a declarat Péter Magyar, potrivit Reuters.

Referirea directă la România vine într-un context dificil pentru finanțele publice de la București, unde autoritățile încearcă să reducă deficitul și să stabilizeze bugetul după mai mulți ani de dezechilibre.

Datele prezentate în prognoza Comisiei Europene din mai 2026 indicau că deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în 2026, după ce s-a situat la 7,9% în 2025 și la 9,3% în 2024.

Pentru 2027, estimarea Comisiei Europene este de 5,8% din PIB, nivel care ar rămâne peste limita de 3% stabilită prin regulile fiscale europene.

În Ungaria, noul guvern și-a propus să reducă deficitul de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Obiectivul este mai ambițios decât estimarea de 5,3% avansată anterior de analiștii consultați de Reuters.

Ce promite noul guvern de la Budapesta

Planul bugetar prezentat de Péter Magyar urmărește reducerea deficitului fără abandonarea unor promisiuni sociale importante. Executivul ungar intenționează să aloce peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari, pentru noi măsuri destinate populației.

Printre acestea se numără majorări ale pensiilor în valoare totală de 449 de miliarde de forinți și creșteri salariale pentru angajații din sectorul public, estimate la 677 de miliarde de forinți. Planul mai prevede dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.

Pentru a susține aceste cheltuieli, guvernul ia în calcul introducerea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro.

Magyar estimează că măsurile împotriva corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea genera economii de aproximativ 1,5% din PIB. Alte măsuri, inclusiv eliminarea unor cheltuieli electorale și a unor scheme temporare introduse de fostul guvern condus de Viktor Orbán, ar urma să contribuie cu încă 1,4 puncte procentuale la îmbunătățirea balanței bugetare.

În total, premierul estimează o îmbunătățire a situației fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, din care cea mai mare parte ar urma să fie folosită pentru reducerea deficitului.

Ungaria își propune să adopte moneda euro

Reducerea deficitului bugetar este legată și de obiectivul guvernului de la Budapesta de a pregăti Ungaria pentru aderarea la zona euro. Executivul urmărește să aducă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030, în timp ce unele estimări indică posibilitatea adoptării monedei europene în 2032 sau 2033.

Anunțarea noii ținte bugetare a fost urmată de aprecierea forintului, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro.

Rămâne însă de văzut dacă măsurile anunțate vor putea fi aplicate și dacă guvernul va reuși să reducă deficitul fără să renunțe la promisiunile sociale. Analiștii citați de Reuters au subliniat că principala provocare este transformarea obiectivelor bugetare în rezultate concrete.