Actualitate

România în fața unor nesfârșite crize politice

Publicat: 09 oct. 2019
_____ Vizualizări 0 Comentarii
România în fața unor nesfârșite crize politice

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională a prezentat la tribuna Camerei Deputaților problematica evoluțiilor politice incorecte, o cronică succintă a unui prezent cenușiu, efectele lipsei de dialog dintre instituțiile statului, dar și perpetuarea conflictului dintre Administrația Prezidențială și Guvernul României.
„Astăzi trebuie să constat faptul că polemica și tensiunea politică au ajuns prea departe, că acuzele nefondate, discursurile prezidențiale, deciziile neinspirate depășesc sfera unor abordări raționale și decente, astăzi constatăm fără echivoc faptul că implicarea politicului și interesele campaniei pentru alegerile prezidențiale, îngreunează în mod nepermis bunul mers al societății, al instituțiilor, al unor domenii vitale pentru funcționarea statului, stare de lucruri care duce spre blocaje, disfuncții, întârzieri de activități, perturbarea vieții profesionale.”
Deputatul ieșean acuză faptul că numeroasele crize politice au dus de multe ori la destabilizarea politicilor educaționale și la o lipsă a coerenței în implementarea strategiilor care vizează școala, învățământul, formarea profesională. Amânarea recentă a examenului de rezidențiat, cu aproape o lună, reprezintă un eșec al colaborării politice dintre instituțiile statului pentru binele comunității, din cauza unor lupte politice generate de alegerile prezidențiale. Procedura de organizare a examenului de rezidențiat presupune semnarea unui ordin de ministru, atât din partea Ministerului Sănătății, dar și din partea Ministerului Educației Naționale. Lipsa Ministrului Educației Naționale duce la imposibilitatea configurării programului și la semnarea ordinului, motiv pentru care examenul de rezidențiat s-a amânat.

„Amânarea nu este o soluție! Când sunt probleme oamenii politici dezbat, găsesc rezolvări, indiferent de culoarea politică, nu amână și nu sacrifică instituții, oameni, urgențe pentru capital electoral. Nu poți să lași în așteptare o activitate deosebit de importantă pentru viitorul profesional al unui număr de 5.684 de absolvenți, pentru formarea cărora statul român a cheltuit sume substanțiale. Nu poți să amâni intrarea în sistemul medical a acestor tineri, în contextul în care România are un deficit accentuat de medici și de resursă umană înalt calificată”, a precizat prof. dr. Camelia Gavrilă.

Administrația prezidențială nu mai reprezintă acum interesele României, ci doar interese efemere de campanie. Multitudinea evenimentelor politice recente, de la lipsa numirii miniștrilor și până la semnarea unor decrete/legi a dus la transformarea unei instituții de stat, ce are rol de mediere, într-o instituție care nu face decât să ridice bariere în fața progresului pe care cetățenii îl doresc și îl merită.

În completarea celor prezentate anterior, prin recursul la memoria recentă, să ne amintim:
1. Refuzurile multiple, fără explicații concludente, legale, temeinice ale numirii unor miniștri propuși de Guvernul României, guvern ales și investit prin votul cetățenilor;
2. Lipsa unor numiri de miniștri interimari, demers firesc si logic prin care asigură provizoriu conducerea și implicit funcționarea ministerelor. Vorbim de un refuz și o tăcere inexplicabilă, în detrimentul opiniilor clare ale Curții Constituționale, care a stabilit că a existat și există, în continuare, un conflict inter-instituțional, de natură constituțională, având la bază refuzul președintelui României de numire a miniștrilor interimari;
3. Prioritizarea intereselor personale, politice, față de interesele naționale, prin eliminarea oricărui dialog și a cooperării pentru completarea unor poziții din guvern, deși au existat demersuri, argumente, pledoarii și nominalizări repetate venite din partea premierului. Nu am văzut analize, comentarii argumentate, refuzuri fundamentate, ignorându-se expertiza, urgența, logica schimbărilor, valoarea și pregătirea profesională a unor specialiști propuși pentru diferite portofolii.
Deputatul ieșean amintește în declarație faptul că „aceste crize politice au mai afectat viața cetățenilor și au dus la derapaje instituționale. Președintele României refuză să aprobe bugetul României pentru anul 2019, iar acest lucru a dus la amânarea majorărilor pentru alocațiile copiilor, în contextul în care îndemnizația lunară era una dintre cele mai mici la nivelul Uniunii Europene.”
Criza numirii miniștrilor nu s-a manifestat doar în domeniul educației, ci observăm probleme reale și la Ministerul Energiei, Ministerul Mediului sau Ministerul Afacerilor Interne, care au dus la dezechilibre interne și uneori la alterarea modului de funcționare a aparatului administrativ.
Efectele bătăliilor politice pot genera la probleme grave, din mai multe considerente:
– miniștrii sunt ordonatori principali de credite și dispun realizarea plăților, a salariilor, a cheltuielilor importante;
– Guvernul nu poate să adopte Hotărâri de Guvern în domeniile respective fără avizul miniștrilor de resort;
– Cele trei ministere au fost în imposibilitatea efectuării plăților pentru cheltuielile curente și nici nu au reușit să aprobe deciziile instituțiilor din subordine, iar în domeniile cheie, precum energie, mediu, securitate, aceste aspecte afectează siguranța națională.
„Astfel, suntem astăzi martorii unui conflict interinstituțional, asistăm la lipsa de dialog dintre instituțiile statului, aspecte care afectează și imaginea țării noastre la nivel internațional. Dincolo de președinte există o echipă, specialiști în diferite domenii, în comunicare și strategii care ar trebui să înțeleagă efectele unor asemenea abordări, deteriorarea atmosferei politice, a vieții sociale, a imaginii țării. România nu își permite astfel de crize, România trebuie să găsească soluții și să arate că are maturitate politică și că își asumă responsabil statutul de țară europeană.”

Adauga un comentariu