România, în fața unui risc de criză energetică. Nici măcar un reactor de la Cernavodă nu e sigur că va fi repornit în octombrie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea a cel puțin unei unități a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă în luna octombrie 2026, arată Guvernul în nota de fundamentare a hotărârii adoptate joi privind continuarea măsurilor de siguranță pe piața energiei electrice.

Hotărârea permite Transelectrica, operatorul național de transport și sistem, să aplice în continuare măsuri pentru menținerea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN), inclusiv, în anumite condiții, limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, conform Mediafax.

Starea de alertă energetică a fost declarată în România la 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, la 28 iulie, pe fondul scăderii nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire. Unitatea 2 a fost oprită ulterior, la 13 august. În condiții normale, cele două reactoare operate de Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.

Consumul ar putea ajunge la 8.000 MW la vârful de seară

Potrivit datelor comunicate de Transelectrica și prezentate în documentul Guvernului, temperaturile din prima parte a lunii octombrie sunt estimate în jurul valorilor normale pentru această perioadă, cu scăderi pe timpul nopții.

În aceste condiții, consumul de energie electrică ar putea ajunge la valori de până la 8.000 MW la vârful de sarcină de seară.

În același timp, prognozele privind precipitațiile, în special pentru prima jumătate a lunii octombrie, indică menținerea deficitului provocat de perioada prelungită de secetă. Autoritățile estimează că revenirea hidraulicității la niveluri care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea întârzia cel puțin până în a doua jumătate a lunii.

Producția fotovoltaică ar putea fi, de asemenea, afectată de perioadele cu nebulozitate mai ridicată și de scurtarea duratei zilei.

Repornirea reactoarelor de la Cernavodă rămâne incertă

Una dintre principalele probleme semnalate de Executiv este situația debitului Dunării.

„Prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna octombrie 2026”, se arată în nota de fundamentare.

În aceste condiții, autoritățile consideră necesară reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea conduce la creșterea nivelului în bazinul de apă de răcire al centralei.

Analiza pentru perioada 28 septembrie – 31 octombrie indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea Dunării în România, la Baziaș. Debitul ar urma să scadă de la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie spre 1.185–1.200 de metri cubi pe secundă, în scenariul median, în perioada 10–13 octombrie, după care este anticipată o recuperare lentă.

La Cernavodă, documentul indică o perioadă critică probabilă între 15 și 22 octombrie, când nivelurile apei ar putea ajunge în apropierea pragurilor relevante pentru funcționarea sistemului de răcire.

Guvernul avertizează asupra riscului unei crize în alimentarea cu energie

La sfârșitul lunii septembrie, Sistemul Electroenergetic Național prezintă, potrivit documentului, un nivel redus al adecvanței.

Grupurile pe cărbune pot furniza maximum 1.200 MW, în condițiile unor rezerve limitate de combustibil, în timp ce producția eoliană este estimată să scadă în prima decadă a lunii octombrie. Producția fotovoltaică are, de asemenea, o prognoză nefavorabilă, cu maxime sub 2.800 MW și cu perspectiva unei reduceri suplimentare odată cu scăderea perioadei de radiație solară.

Situația regională poate limita, la rândul său, posibilitățile de import. La centrala nucleară Paks din Ungaria, un grup este retras programat din exploatare în perioada 19 septembrie – 10 octombrie, ceea ce reduce producția cu aproximativ 500 MW.

„Apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică”, avertizează documentul, în contextul unui posibil deficit de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf 18:00–22:00 și al unor posibilități limitate de import.

O astfel de situație ar putea afecta echilibrarea SEN și, în scenarii severe, ar putea avea consecințe economice și sociale, precum și efecte asupra funcționării sistemelor interconectate din Europa Continentală.

Ce măsuri poate lua Transelectrica

Hotărârea adoptată de Guvern permite Transelectrica să intervină dacă situația de criză se materializează și este amenințată funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.

Printre măsurile prevăzute se numără creșterea rezervelor tehnologice din unitățile de producție care pot utiliza combustibili alternativi, pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național, precum și reducerea sau anularea capacității de interconexiune și a schimburilor notificate pe direcția export.

În ultimă instanță, Transelectrica poate recurge la limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în condițiile stabilite de normativul aplicabil situațiilor de criză din SEN.

Aplicarea măsurilor se face cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei. Totodată, participanții la piața de energie electrică trebuie informați cu cel puțin 24 de ore înainte de punerea efectivă în aplicare a măsurilor.