România intră într-o nouă criză politică. Ce urmează pentru Guvernul Bolojan după decizia PSD

România intră într-o nouă perioadă de incertitudine politică după ce Partidul Social Democrat a decis să retragă sprijinul politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Decizia anunțată luni seară, 20 aprilie, deschide o criză politică al cărei deznodământ este departe de a fi clar, iar calculele din Parlament arată că niciuna dintre tabere nu are, deocamdată, suficiente voturi pentru a controla situația.

Fără sprijinul social-democraților, actuala coaliție formată din Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România nu mai are majoritatea necesară pentru a susține confortabil Guvernul în Parlament. În același timp, nici PSD nu poate răsturna Executivul printr-o moțiune de cenzură fără sprijin din partea altor formațiuni politice.

PSD așteaptă demisia premierului

După retragerea sprijinului politic, social-democrații speră că premierul va face pasul înapoi. Însă Ilie Bolojan a transmis clar că nu intenționează să demisioneze și că Executivul va continua să conducă țara.

Declarația sa a venit chiar după votul PSD, la sediul central al PNL din Modrogan, unde a subliniat că responsabilitatea guvernării impune continuitate într-un moment dificil pentru România.

De partea cealaltă, partenerii rămași în coaliție și-au reafirmat sprijinul. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că partidul său nu vede niciun motiv pentru a părăsi guvernarea, iar reprezentanții USR au transmis că miniștrii lor rămân în funcții și că parlamentarii formațiunii nu vor vota o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan.

Următorul pas al PSD: retragerea miniștrilor

Dacă premierul nu își va depune mandatul, social-democrații ar putea trece la următorul pas: retragerea miniștrilor PSD din Executiv. Surse politice indică faptul că această decizie ar putea fi luată chiar în următoarele zile, cel mai probabil spre finalul săptămânii.

Chiar și în acest scenariu, Guvernul nu cade automat. Cabinetul ar continua să funcționeze, iar premierul ar putea desemna miniștri interimari dintre membrii rămași în Guvern. Potrivit legislației, interimatul poate dura cel mult 45 de zile.

În această perioadă, Executivul își păstrează atribuțiile, cu excepția unor decizii majore care necesită susținere politică solidă.

De ce nu pot fi aduși tehnocrați

În spațiul public a apărut ipoteza că premierul ar putea înlocui miniștrii PSD cu tehnocrați. Surse apropiate de Palatul Victoria spun însă că acest lucru este imposibil fără un nou vot de încredere în Parlament.

Constituția permite numirea unor interimari doar din rândul miniștrilor existenți, iar pentru schimbări politice reale ar fi necesară aprobarea Legislativului.

Rolul decisiv al președintelui

Un actor cheie în această criză este președintele României, Nicușor Dan. Șeful statului trebuie să semneze decretele prin care se ia act de eventualele demisii ale miniștrilor PSD și tot el va numi miniștrii interimari propuși de premier.

Deocamdată, președintele evită să se pronunțe asupra scenariilor politice și spune că va încerca să medieze discuțiile dintre partide pentru a găsi o soluție stabilă.

Teoretic, PSD ar putea depune o moțiune de cenzură pentru a răsturna Guvernul. În practică, lucrurile sunt mult mai complicate.

Social-democrații nu au voturile necesare singuri și ar avea nevoie de sprijinul opoziției, inclusiv al Alianța pentru Unirea Românilor. O asemenea colaborare ar fi însă extrem de sensibilă politic pentru PSD.

În paralel, AUR a anunțat că ar putea depune propria moțiune de cenzură până la jumătatea lunii mai. Surse politice spun însă că PSD evită să se asocieze direct cu partidul condus de George Simion.

O posibilă intervenție a Curții Constituționale

Dacă blocajul politic continuă și nu se ajunge la o majoritate clară, situația ar putea ajunge și la Curtea Constituțională a României.

Instituția ar putea fi sesizată pentru a decide dacă Guvernul trebuie să ceară un nou vot de încredere în Parlament, așa cum s-a întâmplat într-o situație similară în 2019, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă.

În prezent, partidele care au format coaliția de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale) au împreună peste 300 de parlamentari. Totuși, după ruptura dintre PSD și premierul Bolojan, majoritatea devine fragilă.

PNL, USR și UDMR controlează doar aproximativ 164 de voturi, mult sub pragul de 232 necesar pentru o majoritate parlamentară.

Chiar și cu sprijinul deputaților minorităților naționale și al parlamentarilor neafiliați, Guvernul ar rămâne sub limita necesară.

Ce se întâmplă dacă Guvernul cade

Dacă o moțiune de cenzură ar trece sau dacă Guvernul nu ar mai primi votul Parlamentului, cabinetul condus de Ilie Bolojan ar rămâne în funcție doar ca interimar.

În paralel, ar începe negocieri intense pentru formarea unei noi majorități. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus în repetate rânduri că preferă o coaliție pro-europeană și exclude o alianță cu AUR.

Totuși, tensiunile dintre partide fac ca formarea unui nou guvern să fie un proces complicat, iar experiența politică din ultimii ani arată că astfel de crize pot dura luni întregi.