România negociază la Bruxelles! Eliminarea gap-ului de TVA din PNRR și noile reforme care vin în loc

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România a obținut eliminarea unui jalon-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care presupunea reducerea deficitului de încasare a TVA cu 5 puncte procentuale până la 31 decembrie 2024, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Acest jalon, nerealizat la termenul stabilit, era legat direct de fonduri europene, având astfel o miză financiară semnificativă pentru țară.

Într-un prim pas pentru a îndeplini acest obiectiv, ANAF propusese modificarea formulei de calcul a gap-ului de TVA, incluzând autoconsumul și eliminând sumele nerecuperabile din insolvențe, ceea ce ar fi redus contabil diferența de TVA raportată Comisiei Europene.

Tensiunile au crescut după ce Bruxelles-ul a cerut recent o reducere de 5 puncte procentuale aplicată unui gap de TVA revizuit la circa 30% din PIB, comparativ cu 34,9% cât fusese calculat inițial. Autoritățile române au criticat „ținta mișcătoare”, considerând imposibilă atingerea acesteia.

Negocierile și noul PNRR

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit în discuțiile cu oficialii europeni să elimine complet acest jalon din PNRR. În schimb, România a acceptat o serie de reforme mai stricte și măsurabile care vizează structurile de control fiscal și vamal, în special ANAF și Vama.

Printre noile măsuri se numără:

• Creșterea cotei veniturilor fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2019.
• Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor la ANAF și reorganizarea structurilor teritoriale pentru a se concentra pe inspecție, declarare și executare, folosind date combinate din e-Factura, e-Transport și SAF-T prin noul depozit de date fiscale CNIF.
• Introducerea de KPI-uri stricte pentru funcțiile principale ale ANAF, sisteme de testare a integrității personalului (inclusiv camere video purtate pe corp) și sancțiuni pentru funcționarii condamnați pentru corupție, precum și mecanisme de stimulare bazate pe performanță.
• Partajarea datelor între ANAF, Ministerul Justiției și ONRC pentru monitorizarea companiilor cu risc de insolvență și implementarea unui model algoritmic de alertă timpurie.
• Revizuirea cadrului privind insolvența și recuperarea creanțelor fiscale, prioritizarea datoriilor către ANAF, audituri obligatorii pentru firmele cu datorii mari, și restricții pentru persoane condamnate pentru fraudă TVA.
• Obligatorie facturare electronică și integrarea completă a caselor de marcat cu eInvoice și SAF-T pentru toate tranzacțiile B2B și B2C, însoțite de sancțiuni.
• Consolidarea cadrului privind prețurile de transfer, extinderea mandatelor pentru acorduri prealabile și utilizarea datelor internaționale pentru tranzacțiile între părți afiliate.
• Extinderea obligației de a accepta plăți electronice pentru toate firmele cu cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR anual, inclusiv HoReCa.
• Publicarea semestrială a structurii gap-ului de TVA și a statisticilor privind inspecțiile, recuperările și sesizările penale, validate de INS și Ministerul Finanțelor.

Recent, președintele ANAF, Adrian Nica, a generat controverse după ce a afirmat că „gemul făcut în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA. Declarația a provocat critici că ANAF ar urmări taxarea produselor făcute acasă, deși instituția susține că intenția era să evidențieze impactul autoconsumului asupra calculului gap-ului de TVA, nu să taxeze gospodăriile.