România, pe marginea prăpastiei fiscale. Dobânzile înghit jumătate din deficitul țării

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România se află într-unul dintre cele mai tensionate momente financiare din ultimii 20 de ani. Țara noastră are a doua cea mai mare viteză de creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu un salt uriaș de 245,9% în ultimul deceniu, în principal din cauza împrumuturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor statului.

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut deschis gravitatea situației: „Ne-am împrumutat accelerat în ultimii 5 ani. Avem credite de peste 200 de miliarde de euro, iar dobânzile pe care le plătim ajung la aproape 3% din PIB.”

Iar presiunea va deveni și mai mare. Vineri, 5 decembrie, Executivul analizează planul de administrare a datoriei publice pentru următorii doi ani, exact în momentul în care România are de acoperit un necesar record de finanțare: 259 de miliarde de lei numai în 2025.

Dobânzi uriașe: jumătate din deficit merge doar pe plata lor

Costul datoriei a explodat. În acest an, România plătește aproximativ:

• 55 de miliarde de lei dobânzi (aprox. 11 miliarde de euro),
• iar anul viitor nota va crește spre 12 miliarde de euro.

Premierul avertizează că, cu un deficit de 6,5%, jumătate din el este mâncat de dobânzi. Dacă acestea nu sunt reduse, avertizează Ilie Bolojan, orice guvern va ajunge într-o fundătură fiscală din care nu va putea ieși fără măsuri dure.

România are un portofoliu al datoriei plin de scadențe pe termen scurt. Asta înseamnă refinanțări continue, într-un moment în care dobânzile globale sunt instabile.

Ministerul Finanțelor identifică două vulnerabilități critice:

• riscul de refinanțare,
• riscul de creștere a dobânzilor.

Cu alte cuvinte, dacă piețele se tensionează sau investitorii devin nervoși, România poate fi obligată să se împrumute mult mai scump decât în prezent.

O parte consistentă din datoria publică este în:

• euro,
• dolari,
• yeni.

Orice depreciere a leului majorează instant costul datoriei în lei, fără ca statul să se împrumute vreun leu în plus.

De aceea, Finanțele vor să întărească rezerva valutară astfel încât să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, și să se orienteze mai mult către împrumuturi în lei.

Cine mai împrumută România? Străinii pleacă, băncile și fondurile de pensii trag greul

Structura investitorilor s-a schimbat dramatic:

• Băncile comerciale: 44-45% din titlurile de stat (față de 39,5% în 2023)
• Fondurile de pensii: aprox. 25%
• Fondurile locale de investiții: aprox. 25%
• Investitorii străini: scad de la 26% la ~20% în doi ani

Mesajul este clar: investitorii străini se retrag, îngrijorați de instabilitatea economică și politică, iar piața internă trebuie să absoarbă tot mai mult din necesarul statului. Consecința? Mai puțină lichiditate în economie și presiune suplimentară pe dobânzi, care pot urca în lanț pentru firme și populație.

Strategia Guvernului o spune fără ocolișuri: cel mai mare risc macroeconomic este retrogradarea ratingului României.

Dacă țara cade sub nivelul investment-grade, efectele vor fi devastatoare:

• împrumuturi și mai scumpe pentru stat,
• credite mai scumpe pentru populație și firme,
• investitori instituționali obligați să vândă obligațiunile românești,
• presiune uriașă pe cursul valutar.

Pe scurt, o retrogradare ar putea împinge România într-o criză financiară în toată regula.