România rămâne fără păduri urbane. 30 de milioane de euro, returnați din cauza nepăsării autorităților

Într-o declarație care a stârnit reacții puternice, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat joi, 16 octombrie, că România a pierdut toți banii europeni destinați pădurilor urbane, din cauza dezinteresului total al autorităților locale. Cele 30 de milioane de euro alocate prin PNRR pentru plantarea de copaci în orașe au fost retrase de Comisia Europeană, după ce nici o primărie din țară nu a depus cerere pentru finanțare.

Potrivit ministrei, fondurile erau destinate amenajării unor perdele verzi și păduri urbane în zonele poluate, dar niciun oraș nu a vrut să le acceseze.

„Am avut banii necesari pentru a planta sute de hectare de păduri urbane și, pur și simplu, nimeni nu i-a cerut. Realitatea este că multe primării gândesc doar pe termen scurt, urmărind profitul imobiliar. În loc de copaci, au ales să lase terenurile libere pentru construcții”, a declarat Diana Buzoianu, la finalul ședinței de Guvern.

Ea a subliniat că, deși Ministerul Mediului a lansat apelurile și a făcut anunțurile publice, nu s-a înregistrat nicio aplicație. Astfel, Comisia Europeană a considerat că România nu are beneficiari eligibili și a retras finanțarea.

„Nu am avut niciun beneficiar care să aplice. Se pare că în toată țara nu s-a găsit suficient spațiu pentru a planta câteva sute de hectare de păduri urbane”, a adăugat Diana Buzoianu.

Doar o treime din împăduririle promise mai sunt posibile

Ministra Mediului a reamintit că România și-a restructurat obiectivele de împădurire din PNRR, reducând suprafața totală de la 56.000 de hectare la doar 18.000.

Motivul? Întârzierile masive și incapacitatea de a implementa proiectele la timp. În momentul renegocierii cu Comisia Europeană, România reușise să împădurească doar 9.000 de hectare în aproape patru ani, mult sub ținta stabilită inițial.

„Sper ca toate cele 18.000 de hectare să fie împădurite până la finalul PNRR. Beneficiarii au obligația să finalizeze lucrările până la jumătatea anului viitor, iar noi vom monitoriza atent fiecare proiect. Cei care nu respectă termenele vor fi notificați”, a avertizat ministra.

Diana Buzoianu a explicat că fermierii și proprietarii de terenuri care au semnat contracte de finanțare au interesul economic să finalizeze lucrările la timp, deoarece subvențiile le asigură sprijin financiar pentru următorii 20 de ani.

Cum s-a ajuns la tăierea proiectelor din PNRR

Renegocierea PNRR a fost necesară după ce Comisia Europeană a constatat că o serie de proiecte nu pot fi finalizate până în august 2026, termenul-limită pentru utilizarea fondurilor.

Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a explicat că Bruxellesul a cerut guvernului să elimine din plan proiectele cu progres fizic sub 30% sau fără justificări tehnice solide.

„Comisia Europeană nu a eliminat arbitrar proiectele, ci doar a constatat că România nu și-a respectat termenele și nu a oferit argumente tehnice pentru a demonstra că le poate termina. Problema a fost lipsa de asumare politică”, a declarat Dragoș Pîslaru.

România pierde, astfel, o șansă rară de a reduce poluarea urbană și de a crește calitatea vieții în marile orașe. Cele 30 de milioane de euro care ar fi trebuit să aducă păduri în jurul Bucureștiului, Iașiului, Clujului sau Constanței se pierd definitiv, în timp ce terenurile vizate vor fi probabil ocupate de noi construcții.

„Am avut bani pentru păduri, dar am ales blocurile”, a concluzionat ironic un oficial din Ministerul Mediului.