România se pregătește pentru o iarnă dificilă din punct de vedere energetic. Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite, iar prețurile cresc

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România se confruntă cu presiuni asupra sistemului energetic înaintea iernii. Reactoarele de la Cernavodă sunt oprite, importurile au crescut, iar concedierile colective au depășit 10.000 în primele opt luni din 2026.

Situația pune presiune asupra populației și companiilor, în timp ce datele oficiale arată că peste 10.000 de persoane au fost disponibilizate colectiv în primele opt luni ale anului 2026. Specialiștii avertizează că următoarele luni pot fi dificile pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu un consum ridicat.

Criza energetică din România. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, care asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția de electricitate a țării, nu a mai furnizat energie în sistem după oprirea controlată a celor două unități. Reactorul 1 a fost oprit la 28 iulie, iar reactorul 2 la 13 august 2026, pe fondul scăderii accentuate a nivelului și debitului Dunării.

11:38, 04 Nov 2026

Voucherele de 50 de lei pentru energie vor fi prelungite. Guvernul analizează extinderea ajutorului pentru românii cu venituri mici

08:32, 02 Nov 2026

FOTO Vești proaste pentru români! Facturile la energia electrică ar putea crește cu până la 22%

Măsura a fost luată pentru respectarea condițiilor tehnice necesare răcirii instalațiilor. Nuclearelectrica a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și că situația nu pune în pericol securitatea nucleară, personalul, populația sau mediul.

La sfârșitul lunii octombrie, compania a anunțat că reactoarele rămân oprite și că reluarea producției depinde de evoluția condițiilor hidrologice. Starea de alertă din sectorul energetic a fost, de asemenea, prelungită cu 30 de zile, până la sfârșitul lunii noiembrie.

Oprirea celor două reactoare a redus semnificativ producția internă de electricitate și a mărit necesarul de importuri. Potrivit datelor analizate de S&P Global, importurile nete au acoperit aproximativ 16,3% din cererea de electricitate în octombrie, față de numai 1,7% în perioada similară a anului trecut.

România se pregătește pentru o iarnă dificilă din punct de vedere energetic

Presiunea asupra producției interne s-a reflectat și în cotațiile de pe piața angro. La 28 octombrie, prețul mediu al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare din România a ajuns la aproximativ 311 euro pentru un megawatt-oră, cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene monitorizate zilnic, potrivit datelor prezentate de analiștii din domeniu.

În intervalele de consum ridicat, prețurile au urcat și mai mult. În seara aceleiași zile, energia a depășit 434 de euro pentru un megawatt-oră într-un interval de tranzacționare.

Aceste valori de pe piața angro nu se transferă automat și în aceeași proporție în facturile tuturor consumatorilor casnici. Ele influențează însă costurile furnizorilor și ale companiilor, iar efectele pot ajunge ulterior în prețurile produselor și serviciilor.

O estimare a Asociației Energia Inteligentă, publicată în octombrie, indică o posibilă creștere medie de aproximativ 22% a ofertelor noi de electricitate pentru consumatorii casnici, comparativ cu ofertele similare din toamna anului 2025. În scenariul central analizat, prețul ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei pentru un kilowatt-oră, cu toate taxele incluse. Este vorba despre o estimare pentru ofertele noi, nu despre o majorare uniformă aplicată tuturor contractelor existente.

Pentru un consum lunar de 200 de kilowați-oră, estimarea ar însemna o cheltuială suplimentară de aproximativ 74 de lei. Impactul concret depinde însă de furnizor, de oferta contractată și de zona de distribuție.

Firmele resimt costurile ridicate, iar concedierile colective au crescut

Companiile care folosesc utilaje și echipamente cu un consum ridicat de electricitate sunt printre cele mai expuse la majorarea costurilor. Pentru unele activități industriale, energia reprezintă o cheltuială importantă, iar scumpirile pot reduce marjele de profit și pot afecta competitivitatea față de firmele din alte state europene.

În cazul întreprinderilor mici, întreruperile de curent pot provoca dificultăți suplimentare. Magazinele, florăriile și alte afaceri care depind de iluminat, echipamente electrice sau sisteme de plată pot pierde timp și venituri atunci când alimentarea este întreruptă. Totuși, existența unor pene de curent locale nu înseamnă automat că România se confruntă cu un risc generalizat de blackout.

Presiunea economică apare într-un moment în care piața muncii înregistrează deja un număr ridicat de disponibilizări. Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, publicate pentru perioada ianuarie-august 2026, arată că 10.451 de persoane au fost concediate colectiv. În aceeași perioadă a anului trecut, numărul disponibilizărilor colective fusese de 8.251. Diferența reprezintă o creștere de aproximativ 26,7%.

În primele opt luni ale anului, 208 angajatori au notificat intenția de a concedia colectiv 22.146 de persoane. Această cifră reprezintă numărul angajaților vizați de notificări, nu al celor care și-au pierdut efectiv locurile de muncă.

Cele mai multe disponibilizări colective au fost înregistrate în București, unde 3.583 de persoane au fost afectate. Urmează județele Constanța, cu 1.424 de persoane, Hunedoara, cu 899, Timiș, cu 516, și Bihor, cu 447.

Principala provocare pentru următoarele luni va fi asigurarea echilibrului dintre producția internă și consum. Odată cu scăderea temperaturilor, cererea de electricitate poate crește, în special în intervalele de dimineață și seară. Dacă reactoarele de la Cernavodă nu vor putea fi repornite, România va trebui să acopere în continuare o parte importantă din necesar prin celelalte surse de producție și prin importuri.