România și Albania anunță deblocarea dosarului „Casa Iorga”. După aproape 20 de ani, statul român ar putea recupera imobilul din Saranda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

România și Albania au convenit să accelereze procesul de retrocedare a Casei Iorga din orașul albanez Saranda, un dosar care trenează de mai bine de trei decenii, deși există hotărâri definitive ale instanțelor albaneze care recunosc dreptul de proprietate al statului român încă din 2007. Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, după discuțiile purtate la Bruxelles cu omologul său albanez, Ferit Hoxha.

Potrivit șefei diplomației române, cele două părți au stabilit o foaie de parcurs pentru rezolvarea definitivă a situației juridice a imobilului cunoscut drept „Casa Iorga”, considerat un simbol al relațiilor istorice dintre România și Albania.

„Am convenit, împreună, pe o foaie de parcurs pentru rezolvarea, fără alte amânări, a dosarului «Casa Iorga», imobil donat de regele Albaniei lui Nicolae Iorga și pentru care există hotărâri judecătorești definitive de aproape două decenii care recunosc dreptul de proprietate al statului român”, a declarat Oana Țoiu.

08:52, 12 May 2026

FOTO România va găzdui Simpozionul Anual al NATO privind amenințările hibride

02:00, 09 May 2026

Și-a dat în judecată prietenul, pentru că nu l-a mai numit manager la firma sa. „Am încheiat și contract individual de muncă pentru a ocupa funcția respectivă”

Dosarul are o încărcătură istorică importantă pentru ambele state. În 1932, regele Albaniei, Ahmed Zogu, i-a oferit istoricului român Nicolae Iorga un teren situat pe malul Mării Ionice, în orașul Saranda. Gestul a fost făcut ca semn de recunoștință pentru contribuția lui Iorga la promovarea istoriei Albaniei.

„În 1932, regele Ahmed Zogu al Albaniei i-a dăruit lui Nicolae Iorga un teren pe malul Mării Ionice, la Saranda, drept mulțumire pentru cartea în care istoricul român scrisese, primul, istoria poporului albanez”, a explicat ministra de Externe.

Doi ani mai târziu, Nicolae Iorga a donat terenul statului român, iar acolo a fost construit Institutul Român din Albania, cunoscut ulterior sub numele de Casa Iorga. Instituția a funcționat ca centru cultural și academic românesc în perioada interbelică.

Institutul Român de la Saranda și-a desfășurat activitatea între anii 1937 și 1940, până la ocuparea Albaniei de către Italia fascistă. Ulterior, activitatea a fost reluată între 1942 și 1944.

Proces blocat timp de decenii

După instalarea regimului comunist în Albania, proprietatea a fost naționalizată. Situația s-a complicat după 1992, când imobilul a fost vândut unui proprietar privat, deși partea română revendica dreptul asupra clădirii și terenului.

Litigiul a ajuns în instanțele albaneze, iar în 2007 judecătorii au decis definitiv că proprietatea aparține statului român. Cu toate acestea, decizia nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi.

„Este vorba de un teren pe care Nicolae Iorga l-a donat doi ani mai târziu statului român și pe care s-a ridicat Institutul Român din Albania. Naționalizată sub comunism și vândută unui privat în 1992, Casa Iorga este, prin hotărâri judecătorești albaneze definitive din 2007, proprietatea statului român, dar așteaptă de aproape 20 de ani să fie efectiv retrocedată”, a afirmat Oana Țoiu.

Șefa diplomației române susține însă că discuțiile recente cu partea albaneză au dus la progrese concrete.

„Acum am făcut pași concreți și avem o perspectivă clară de soluționare”, a afirmat ministra.

Oficialul român a descris cazul Casei Iorga drept una dintre cele mai frumoase istorii de prietenie între două popoare și a subliniat că Bucureștiul își dorește închiderea definitivă a acestui dosar.

Întâlnirea dintre cei doi miniștri nu s-a limitat însă doar la problema retrocedării. Oana Țoiu a precizat că au fost discutate și proiecte regionale importante, inclusiv dezvoltarea conectivității în Balcanii de Vest și proiectul Coridorului VIII, considerat strategic pentru infrastructura regională.

Totodată, România și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Albaniei. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul Inițiativei Central Europene, organizație a cărei președinție este deținută în prezent de România, precum și în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, structură pe care România o va conduce începând din luna iulie.

„Am vorbit și despre rolul comunității albaneze din România, una dintre cele 19 minorități naționale recunoscute, ca punte vie între cele două țări”, a mai declarat ministra de Externe.