România trebuie să facă referendumuri pentru deciziile importante! Poporul trebuie să hotărască, nu politicienii

Voința poporului este supremă în orice democrație decentă din această lume. Nu se întâmplă acest lucru și în România unde președintele interimar, Ilie Bolojan decide pe propria persoană ca să creștem bugetul pentru Apărare. Nu este o decizie care să fie luată fără consultări publice mai ales că România este deficitară în domeniul Educației și al Sănătății. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, acuzat că ar avea apucături de dictator vorbea despre modul în care vede el lucrurile în contextul în care ar fi ajuns președintele României.

Referendumul este singura modalitate prin care se pot lua decizii importante, decizii care impactează tot poporul. Elveția este un exemplu de urmat pentru că statul federal face periodic diverse referendumuri în care întreabă poporul dacă este de acord cu unele lucruri de impact național.

RomaniaTV

Anunţ important de la BNR înainte de Paşte 2025. Ce trebuie să ştie românii cu valută forte „la saltea”

Observatornews.ro

Filmul morţii lui Rareş Ion. Maru l-a instigat să se injecteze "în venă sau în cap", apoi nu a vrut să sune la ambulanţă ca să nu-şi facă probleme

România trebuie să facă referendumuri pentru deciziile importante

Călin Georgescu a vorbit cu multă convingere despre nevoia unei democrații reale în România, în care poporul să aibă un cuvânt de spus nu doar o dată la patru ani, ci constant, în mod direct, prin referendumuri. Inspirându-se din modelul elvețian, el a propus organizarea a cel puțin două referendumuri pe an, pe teme majore care vizează viața de zi cu zi a cetățenilor.

11:01, 16 Apr 2025

Suntem într-un film cu proști și regizorul e CCR: Ofițerii din servicii pot conduce tribunale și procuraturi

09:40, 03 Apr 2025

FOTO Inteligența emoțională, cheia unei vieți liniștite. Află cât de important este să-ți ajuți copilul să și-o dezvolte

Un exemplu dat de Georgescu a fost problema resurselor energetice. S-a arătat categoric împotriva ideii de a renunța la cărbune, argumentând că această resursă ar trebui păstrată pentru că românii au nevoie de stabilitate și de condiții decente în propriile gospodării. În opinia sa, în loc să ne aliniem orbește la directive internaționale, ar trebui să întrebăm direct cetățenii dacă sunt de acord cu astfel de măsuri.

O altă temă importantă pentru el este interzicerea banilor cash, o idee cu care nu este de acord. Consideră că păstrarea numerarului este esențială pentru libertatea economică a fiecărui cetățean. De aceea, spune el, aceste decizii nu ar trebui luate în birouri închise, ci ar trebui să ajungă la votul popular.

” Așa cum este și în Elveția eu aș face măcar 2 poziții de referendum pe an și pe teme foarte importante pentru poporul român. De exemplu, să spunem domnule nu renunțăm la cărbune. De ce să renunțăm la cărbune? Românul are nevoie de bunăstare, are nevoie să fie totul bine în casele fiecărui român, sau să renunțăm la banii cash, eu nu sunt pentru asta. Personal considerăm că ambele sunt foarte valabile, dar aș face referendum pentru asta. Am văzut că Ilie Bolojan a cerut pe propria putere să crească bugetul la Apărare. Domnule, de Sănătate se ocupă cineva? De Educație, că avem mare nevoie, de Infrastructură? Vedeți, astea sunt probleme de Referendum că nu poți face asta din proprie inițiativă, trebuie să întrebi poporul, mai ales că domnia sa nu are mandat de la popor.”

Georgescu a criticat și modul în care unii politicieni acționează unilateral în chestiuni esențiale. A adus în discuție cazul lui Ilie Bolojan, care a cerut majorarea bugetului pentru Apărare, fără să consulte în vreun fel cetățenii. El a ridicat o întrebare legitimă: dacă se fac eforturi pentru Armată, cine se ocupă de Sănătate, de Educație sau de Infrastructură? Acestea sunt domenii fundamentale și ar trebui să fie și ele prioritare, spune Georgescu.

În concluzie, el consideră că astfel de decizii majore nu trebuie lăsate la bunul plac al unui politician sau altul, cu atât mai mult cu cât mulți dintre aceștia, cum e cazul invocat, nu au primit un mandat direct din partea poporului pentru a decide astfel de lucruri. Prin urmare, soluția pe care o vede ca fiind firească și democratică este revenirea la vocea poporului, prin referendumuri constante și reale.

Elveția este campioana referendumurilor. Poporul este important pentru politicieni

Elveția este recunoscută la nivel global ca fiind una dintre cele mai funcționale democrații directe, unde cetățenii nu doar aleg, ci și decid în mod constant prin referendumuri. Într-o țară cu un standard de viață excepțional, clasa politică a înțeles esența guvernării democratice: puterea reală aparține poporului, iar deciziile fundamentale nu se iau peste noapte sau în spatele ușilor închise, ci prin consultarea directă a cetățenilor.

Un episod emblematic s-a petrecut în 2014, când Guvernul elvețian a organizat un referendum legat de o eventuală creștere a salariului minim la nivel național. Răspunsul a fost surprinzător pentru mulți: majoritatea populației a votat împotrivă, respingând ideea unei majorări. Deși decizia părea una favorabilă angajaților, elvețienii au considerat, în mod rațional și bine informat, că o astfel de măsură ar putea avea efecte economice negative pe termen lung.

Cel mai recent exemplu de consultare populară a avut loc în 2024, când guvernul a pus pe masa publică două teme esențiale: introducerea celei de-a 13-a pensii și creșterea vârstei de pensionare la 66 de ani. Rezultatele au arătat din nou maturitatea și implicarea societății elvețiene: propunerea privind pensia suplimentară a fost aprobată, într-un context în care costul vieții a crescut, iar populația este tot mai îmbătrânită. În schimb, aproape trei sferturi dintre votanți au respins ideea prelungirii vârstei de pensionare, conform datelor citate de Agence France-Presse și La Libre.

Această cultură a consultării permanente nu este doar o trăsătură a sistemului elvețian, ci și o dovadă de respect profund față de cetățeni. În Elveția, votul nu e doar un instrument politic, ci o parte esențială a vieții civice. Modelul elvețian rămâne o lecție clară pentru orice stat care pretinde că funcționează democratic, dar în realitate tratează voința populară ca pe un inconvenient birocratic.