Rusia investește 26 de miliarde de dolari în tehnologii pentru prelungirea vieții. Proiectul include terapii genetice, imprimarea de organe și cercetări privind combaterea îmbătrânirii.
Rusia a transformat cercetarea privind longevitatea și combaterea procesului de îmbătrânire într-o direcție strategică de dezvoltare, alocând fonduri uriașe pentru proiecte din domeniul biotehnologiei și medicinei avansate. Potrivit unei analize publicate de Wall Street Journal, programul național lansat de Kremlin are o valoare estimată la 26 de miliarde de dolari și urmărește dezvoltarea unor tehnologii care ar putea contribui la prelungirea vieții umane.
Rusia investește 26 de miliarde de dolari în proiecte pentru longevitate
Inițiativa include cercetări privind terapiile genetice anti-aging, imprimarea tridimensională a organelor și dezvoltarea de organe compatibile pentru transplant. Proiectul este coordonat de personalități apropiate puterii de la Moscova, printre care se numără și Maria Voronțova, fiica președintelui rus Vladimir Putin.
Interesul liderului rus pentru subiectul longevității a atras atenția comunității internaționale după o discuție purtată cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei întâlniri oficiale desfășurate la Beijing.
Potrivit relatărilor apărute ulterior, Vladimir Putin a discutat despre posibilitatea extinderii duratei de viață prin înlocuirea organelor umane. Pentru mulți observatori, afirmațiile au părut neobișnuite, însă ele coincid cu direcția unui program științific amplu finanțat de statul rus.
Luna trecută, autoritățile de la Moscova au anunțat dezvoltarea unei terapii genetice care ar putea încetini procesul de îmbătrânire celulară.
„Medicamentul reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții în lupta împotriva îmbătrânirii”, a declarat pe 23 aprilie adjunctul ministrului rus al Științei, Denis Sekirinski.
Programul național, intitulat „Noi Tehnologii pentru Conservarea Sănătății”, a fost lansat în 2024 și are ca obiectiv declarat reducerea mortalității și creșterea speranței de viață.
Două dintre cele mai ambițioase componente ale programului sunt bioprintarea și xenotransplantul.
Bioprintarea presupune utilizarea tehnologiei de imprimare tridimensională pentru realizarea țesuturilor vii și, în viitor, a unor organe complete. În paralel, cercetătorii ruși dezvoltă proiecte de xenotransplant, domeniu care urmărește creșterea de organe compatibile cu organismul uman în interiorul unor animale modificate genetic.
Potrivit informațiilor prezentate de cercetători, au fost realizate deja experimente privind imprimarea țesutului cartilaginos și a glandei tiroide la animale de laborator.
Obiectivul declarat al programului este realizarea transplanturilor de organe dezvoltate în laborator până în anul 2030.
„În Federația Rusă se desfășoară o gamă largă de programe științifice în acest domeniu”, a transmis serviciul de presă al Kremlinului într-un e-mail. „Aceste proiecte sunt susținute de stat, iar numeroase instituții științifice și de cercetare participă la ele.”
Fiica lui Vladimir Putin, implicată în coordonarea proiectului
Programul este coordonat de Maria Voronțova, medic endocrinolog și fiica lui Vladimir Putin, împreună cu fizicianul Mihail Kovalciuk, directorul Institutului Kurceatov.
Kovalciuk este considerat una dintre figurile centrale ale strategiei ruse privind longevitatea și medicina viitorului.
„Este dificil să discutăm despre nemurire, dar capacitatea de a repara omul va crește fără îndoială”, a declarat Kovalciuk pentru presa rusă.
Susținătorii proiectului consideră că progresele din biotehnologie ar putea permite în viitor înlocuirea unor organe și țesuturi afectate de boli sau de procesul natural de îmbătrânire.
Nu toți specialiștii privesc însă cu optimism proiectele prezentate de Kremlin. O parte a comunității științifice atrage atenția că multe dintre rezultatele anunțate nu sunt încă validate prin studii publicate în reviste internaționale de prestigiu.
Alexander Ostrovski, unul dintre pionierii bioprintării din Rusia, a exprimat rezerve cu privire la stadiul real al cercetărilor.
„Dacă nu există publicații, atunci nu există rezultate reale, iar declarațiile lor ar trebui probabil considerate aspirații, ca să nu spun vise”, a afirmat Alexander Ostrovski.
Cercetătorul consideră că izolarea internațională a Rusiei și limitarea colaborărilor cu centrele de cercetare occidentale afectează dezvoltarea proiectelor științifice.
„Este imposibil să faci știință în izolare”, a spus Ostrovski, referindu-se la sancțiunile care au rupt cercetarea rusă de Occident. „Probabil îi spun lui Putin ceea ce vrea să audă pentru a obține finanțare.”
Interesul pentru longevitate nu reprezintă o noutate în cercurile puterii de la Moscova. De-a lungul anilor, Vladimir Putin a cultivat imaginea unui lider preocupat de condiția fizică și de menținerea sănătății.
În timpul pandemiei de Covid-19, Kremlinul a impus măsuri stricte de protecție sanitară, inclusiv perioade extinse de carantină pentru vizitatori și proceduri speciale de dezinfecție.
Programul actual privind longevitatea se înscrie într-o tradiție mai veche a cercetărilor ruse dedicate extinderii duratei de viață. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative, în contextul în care Rusia continuă să înregistreze una dintre cele mai reduse speranțe de viață din rândul statelor dezvoltate.