Salata oltenească – una dintre cele mai iubite murături tradiționale românești. Cum se prepară ciolomada de toamnă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Salata oltenească, cunoscută în multe zone din România și sub denumirea de ciolomadă sau csalamade, este una dintre cele mai apreciate murături tradiționale pregătite toamna. Această conservă de legume asortate are un gust dulce-acrișor foarte echilibrat și se remarcă prin textura sa crocantă și aroma intensă dată de combinația dintre varză, castraveți, gogoșari, ceapă și condimente.

Rețeta de salată oltenească este întâlnită mai ales în sudul țării, în special în Oltenia, însă influențele ei vin și din bucătăria balcanică și austro-ungară, unde preparatele de tip „csalamade” erau foarte populare încă din secolul al XIX-lea. De-a lungul timpului, fiecare regiune a adaptat rețeta după propriile gusturi, însă varianta oltenească a rămas una dintre cele mai iubite datorită echilibrului dintre oțet, zahăr și legumele proaspete de toamnă.

Salata oltenească și tradiția murăturilor de toamnă

În trecut, această salată era pregătită de gospodine imediat după culesul legumelor din grădină. Toamna era anotimpul conservelor și al murăturilor, iar salata oltenească devenea rapid una dintre principalele garnituri pentru mesele de iarnă. Era apreciată deoarece nu necesita fierbere și păstra foarte bine gustul natural al legumelor.

În multe sate din Oltenia, ciolomada era pusă în borcane mari și păstrată în beciuri răcoroase, unde rezista fără probleme până primăvara. Această metodă de conservare era foarte importantă înainte de apariția frigiderelor moderne, iar murăturile reprezentau o sursă importantă de vitamine în sezonul rece.

Rețeta clasică de salată oltenească se prepară din aproximativ 1,5 kilograme de varză de toamnă, 1,5 kilograme de castraveți, 1,5 kilograme de ardei grași sau gogoșari, jumătate de kilogram de ceapă și 3-4 morcovi tăiați rondele subțiri. Pentru marinadă sunt necesari aproximativ 200 de mililitri de oțet, sare grunjoasă pentru murături, zahăr după gust, o jumătate de lingură de boabe de piper, o linguriță de salicil sau praf conservant, foi de dafin și câteva bastonașe de hrean.

Unele gospodine mai adaugă și semințe de muștar sau țelină pentru un plus de aromă, însă rețeta tradițională rămâne destul de simplă și păstrează gustul autentic al legumelor proaspete.

Cum se prepară salata oltenească

Prepararea salatei oltenești nu este complicată, însă necesită răbdare pentru ca legumele să se înmoaie suficient și să lase zeamă. Varza se taie fideluță foarte subțire după îndepărtarea cotorului. Castraveții se spală bine și se taie rondele, de obicei fără a fi curățați de coajă, deoarece aceasta oferă culoare și păstrează textura crocantă.

Morcovii se curăță și se taie rondele fine, iar ceapa se taie solzișori. Gogoșarii sau ardeii grași se taie felii potrivite. Toate legumele se pun într-un vas mare și se amestecă foarte bine.

Peste legume se adaugă oțetul, sarea și zahărul, cantitățile fiind ajustate după gust. Salata se lasă apoi câteva ore pentru a se marina natural și pentru ca legumele să lase lichid. În acest interval, compoziția trebuie amestecată periodic pentru ca aromele să se distribuie uniform.

După ce legumele s-au înmuiat ușor, se adaugă boabele de piper și conservantul. Salata se așază apoi în borcane curate, iar în fiecare borcan se pune câte o foaie de dafin și un bastonaș de hrean, ingredient care ajută la păstrarea texturii crocante.

Astăzi, salata oltenească rămâne una dintre cele mai populare murături românești și este nelipsită de lângă preparate tradiționale precum sarmalele, fripturile sau fasolea cu ciolan. Gustul său dulce-acrișor și combinația de legume proaspete o transformă într-o conservă apreciată atât pentru savoare, cât și pentru tradiția pe care o păstrează vie din generație în generație.