Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă! Astăzi sunt prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care i-au salvat pe creștinii persecutați

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Sfânta Împărăteasă Elena a plecat în pelerinaj la Ierusalim pentru descoperirea locurilor sfinte. Împăratul Constantin cel Mare a emis celebrul Edict de la Milano

Astăzi, 21 mai 2026, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului. Constantin cel Mare și mama sa, Elena, au avut un rol fundamental în răspândirea credinței creștine. Reformele Împăratului Constantin cel Mare au constituit un adevărat sprijin pentru creștinii care, până atunci, fuseseră persecutați și executați.

Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții Împărați Constantin și Elena

În fiecare an, pe 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului, considerați de Biserică „întocmai cu Apostolii” pentru rolul decisiv pe care l-au avut în răspândirea și consolidarea credinței creștine.

Sărbătoarea are o însemnătate aparte în lumea ortodoxă, iar în România sute de mii de persoane își serbează onomastica. Constantin cel Mare s-a născut în jurul anului 272 și a fost fiul împăratului Constanțiu Chlorus și al Elenei. În anul 306 a fost proclamat împărat roman, iar ascensiunea sa avea să schimbe definitiv destinul creștinismului.

02:00, 21 May 2026

Credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, ultimul eveniment din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos

02:00, 08 May 2026

Credincioșii îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, „ucenicul iubit” al lui Hristos

După victoria împotriva împăratului păgân Maxențiu, Constantin a emis, în anul 313, celebrul Edict de la Milano, document prin care creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, punând astfel capăt marilor persecuții împotriva creștinilor.

Momentul a reprezentat un punct de cotitură pentru istoria Europei și a lumii creștine. Până atunci, creștinii fuseseră persecutați, întemnițați și executați pentru credința lor. Odată cu Edictul de la Milano, Biserica a primit libertate, iar comunitățile creștine au început să se dezvolte deschis.

Sprijinul acordat creștinismului nu s-a oprit doar la legalizarea religiei. Constantin cel Mare a oferit numeroase privilegii Bisericii, printre care a scutit-o de taxe, i-a returnat bunurile confiscate în timpul persecuțiilor și a permis primirea de donații.

Tot el a susținut construirea de biserici și întreținerea clerului din fondurile imperiale. În timpul domniei sale au fost eliminate mai multe pedepse considerate incompatibile cu spiritul creștin, precum răstignirea sau stigmatizarea cu fierul roșu.

Împăratul a introdus și măsuri sociale importante pentru acea vreme. A interzis abandonarea copiilor nou-născuți, vânzarea copiilor din cauza sărăciei, adulterul și anumite practici considerate inumane.

Fragmente din moaștele celor doi sfinți se află și în România

Un alt moment esențial din timpul domniei sale a fost organizarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325. În cadrul acestuia au fost formulate primele articole din Crez și a fost stabilită data sărbătorii Paștelui.

Tradiția creștină spune că, înaintea luptei decisive cu Maxențiu, Constantin ar fi văzut pe cer o cruce luminoasă deasupra soarelui, însoțită de mesajul latin „In hoc signo vinces”, adică „Prin acest semn vei învinge”.

În aceeași noapte, Hristos i s-ar fi arătat în vis și i-ar fi cerut să pună semnul crucii pe steagurile armatei sale. Constantin a ascultat porunca și a câștigat bătălia, eveniment considerat de mulți istorici și teologi momentul convertirii sale către creștinism.

În iconografia ortodoxă, Sfinții Constantin și Elena sunt reprezentați ținând între ei Sfânta Cruce, simbol al credinței și al biruinței creștinismului.

Mama împăratului, Elena, este la rândul ei una dintre cele mai respectate figuri feminine ale creștinismului. După convertirea fiului său, aceasta a pornit într-un pelerinaj la Ierusalim, pentru a descoperi locurile sfinte legate de viața și răstignirea lui Iisus Hristos.

Potrivit tradiției, pe dealul Golgota au fost descoperite trei cruci. Pentru a identifica adevărata Cruce a lui Hristos, acestea au fost atinse de trupul unui mort, iar omul ar fi înviat în momentul atingerii Crucii Domnului. Evenimentul a dus la instituirea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, celebrată anual pe 14 septembrie. De asemenea, datorită căutărilor sale arheologice și religioase, Sfânta Elena este considerată ocrotitoarea arheologilor.

Sfântul Constantin a primit botezul în anul 337, cu puțin timp înainte de moartea sa. A trecut la cele veșnice chiar pe 21 mai, zi în care este sărbătorit astăzi de Biserica Ortodoxă.

Moaște ale Sfinților Împărați Constantin și Elena se află și în România, la Catedrala Patriarhală din București, fiind aduse în anul 2002 de la Mănăstirea Kykkos din Cipru.

Pentru credincioși, Sfinții Împărați Constantin și Elena rămân simboluri ale credinței, curajului și transformării spirituale, iar sărbătoarea lor continuă să fie una dintre cele mai importante din calendarul ortodox.