Adunarea Națională a Franței a adoptat un proiect de lege care a provocat un val de controverse și reacții dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a opoziției. Actul normativ prevede că polițiștii care folosesc arma din dotare și provoacă un deces vor beneficia de prezumția că au acționat legal, până la proba contrarie.
Inițiativa, susținută de guvern și aprobată cu 313 voturi pentru și 199 împotrivă, urmează să fie analizată și de Senat înainte de a deveni lege.
Legea care schimbă regulile pentru polițiști provoacă furie și proteste
Autoritățile franceze susțin că măsura oferă o protecție suplimentară agenților care intervin în situații de risc ridicat. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a insistat că proiectul nu elimină răspunderea penală și că procurorii vor putea deschide anchete ori de câte ori există indicii privind încălcarea legii.
De cealaltă parte, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului avertizează că noua reglementare ar putea îngreuna anchetele privind violența poliției și ar muta povara dovedirii abuzurilor asupra familiilor victimelor.
Reprezentanții Amnesty International susțin că legea riscă să reducă nivelul de responsabilitate al forțelor de ordine, în timp ce parlamentarii de stânga au catalogat proiectul drept „un cec în alb pentru a ucide”, avertizând că numărul persoanelor împușcate mortal ar putea crește.
Controversa apare într-un context sensibil pentru Franța. Datele oficiale arată că numărul persoanelor ucise de polițiști prin folosirea armelor de foc este în creștere: 69 de cazuri în 2024, față de 49 în 2023 și 50 în 2022.
Dezbaterea privind utilizarea armelor de foc de către poliție s-a amplificat după mai multe cazuri intens mediatizate, inclusiv moartea adolescentului Nahel Merzouk în 2023, incident care a declanșat proteste și revolte în numeroase orașe franceze.
În paralel, peste 360.000 de persoane au semnat o petiție prin care cer retragerea proiectului de lege, considerând că acesta reduce mecanismele de control asupra intervențiilor armate ale poliției și poate afecta încrederea publicului în sistemul de justiție.