Scandalul care poate afecta banii României! Bruxelles-ul verifică noua Lege ANI

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul României respinge informațiile potrivit cărora țara noastră ar risca să piardă cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR privind legislația de integritate. Executivul susține că face toate demersurile necesare pentru ca suma să fie încasată integral, în timp ce Comisia Europeană analizează compatibilitatea noii Legi ANI cu principiile dreptului european.

Palatul Victoria precizează că verificarea este importantă în contextul în care au apărut semne de întrebare la nivel european cu privire la anumite prevederi introduse în noua legislație privind integritatea în funcțiile publice.

Guvernul transmite însă că nu există, în acest moment, o solicitare din partea Comisiei Europene privind tăierea celor 770 de milioane de euro.

„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, se arată în comunicatul Executivului.

Ilie Bolojan cere urgentarea verificărilor de la Bruxelles

Jalonul 431 din PNRR, referitor la actualizarea cadrului juridic privind integritatea în funcția publică, urmează să fie evaluat în contextul celei de-a șasea cereri de plată, care este programată pentru luna octombrie.

Executivul vrea ca eventualele probleme legislative să fie identificate și remediate înainte de această etapă. În acest sens, premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au solicitat accelerarea analizei în cadrul unei întâlniri tehnice cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu reprezentanți ai serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene.

Guvernul avertizează că orice prevedere care s-ar dovedi incompatibilă cu legislația europeană și care nu ar fi corectată rapid ar putea genera „riscuri importante” pentru România.

Bruxelles-ul cere explicații privind noua Lege ANI

Comisia Europeană a transmis autorităților de la București o solicitare de clarificări privind noua Lege ANI, inclusiv în legătură cu un amendament care poate avea consecințe asupra unor aleși locali.

Printre persoanele vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Potrivit prevederii contestate, persoanele pentru care a fost stabilită definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care perioada legală de interdicție de trei ani nu s-a încheiat ar putea pierde funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a noii legi.

Bruxelles-ul analizează dacă aceste prevederi respectă principii precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. Comisia vrea, de asemenea, să afle dacă legislația respectă principiul potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă și dacă există posibilitatea contestării unei decizii de încetare a mandatului.

De ce este numit „amendamentul Fritz”

Prevederea a fost introdusă de PSD și adoptată cu voturile AUR. Ea se referă la persoanele pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost stabilit definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dar care se află încă în perioada de interdicție.

Amendamentul a devenit cunoscut în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, deoarece aplicarea sa ar putea duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz.

DominicFritz a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În acest context, analiza Comisiei Europene capătă o miză dublă: pe de o parte, Bucureștiul încearcă să evite orice problemă care ar putea afecta accesarea fondurilor PNRR, iar pe de altă parte, Bruxelles-ul verifică dacă noua legislație respectă principiile fundamentale ale dreptului european.