Scenarii posibile după ce Guvernul Mureșan a picat. Ce poate face președintele Nicușor Dan, conform Constituției

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

După ce guvernul Siegfried Mureșan nu a trecut de Parlament, reapar discuțiile despre alegerile anticipate și condițiile în care acestea pot avea loc.

Guvernul Siegfried Mureşan nu a obţinut miercuri votul de încredere al Parlamentului, obţinând doar 182 de voturi favorabile, în condiţiile în care avea nevoie de 233.

În acest context, reapar discuțiile despre alegerile anticipate. Constituția stabilește la articolul 89, primul alineat, că președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

După ce Siegfried Mureșan nu a obținut sprijinul Parlamentului, România ajunge în situația în care sunt stabilite condițiile minimale pentru dizolvarea legislativului și organizarea alegerilor anticipate: două propuneri respinse în decursul a cel puțin 60 de zile. Cu toate acestea, așa cum arată Constituția, președintele NU este obligat să ia această decizie, ci doar are opțiunea de a face asta.

De asemenea, pe masa lui Nicușor Dan se află și scenariul în care anunță noi consultări cu partidele parlamentare și desemnează un al patrulea premier care să ajungă la votul Parlamentului.

Nicușor Dan exclude alegerile anticipate

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, înainte ca Parlamentul să-l respingă Siegfried Mureșan, că alegerile anticipate nu sunt o soluţie.

„Alegerile anticipate nu sunt o soluţie. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii – şi a cetăţenilor români şi a pieţelor financiare”, a adăugat şeful statului.

„Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea asta. Asta e declaraţia pe care am vrut să o fac”, a mai spus preşedintele.

10:12

FOTO Dacă pică Siegfried Mureşan la vot, Nicuşor Dan va face nominalizări de premier până va trece una!

09:32

FOTO Deputatul AUR Valeriu Munteanu, acuzații grave după arestarea lui Călin Georgescu: „Vor să pună presiune pe partid!”

Criza politică după demiterea guvernului Bolojan

Trebuie precizat că de la demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai 2026, președintele Nicușor Dan a făcut alte două nominalizări oficiale pentru funcția de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea, din care doar cea de-a doua a ajuns la votul Parlamentului.

Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie. Europarlamentarul a fost desemnat să formeze guvernul la aproape o lună de la căderea Cabinetului Bolojan. Tomac a încercat să obțină sprijinul partidelor pentru un guvern pe care îl descria drept unul tehnic, însă, pe 14 iunie, și-a depus mandatul fără ca propunerea să mai ajungă la votul Parlamentului. El a motivat că nu a reușit să obțină susținerea necesară din partea partidelor.

În aceeași zi, 14 iunie, Nicușor Dan a făcut a doua nominalizare: Adrian Veștea. Președintele CJ Brașov și prim-vicepreședinte al PNL a fost desemnat imediat după retragerea lui Tomac. Veștea a prezentat ulterior lista miniștrilor și programul de guvernare, însă Cabinetul său a fost supus votului în Parlament pe 22 iunie și a fost respins, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din cele 212 voturi exprimate.

După respingerea Guvernului Veștea, Nicușor Dan nu a mai făcut o nominalizare oficială de premier până la consultările din 17 septembrie. În această perioadă, partidele au avansat propriile variante: PSD l-a susținut pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan. Acestea au fost însă propuneri ale partidelor, nu desemnări făcute de președinte.