Sculpturile lui Brâncuși, analizate de profesorul de matematică și informatică Cristian Horgoș. 2026 este declarat „Anul Constantin Brâncuși”

În contextul Anului Brâncuși 2026, opera lui Constantin Brâncuși este analizată prin prisma matematicii, opticii și fizicii cuantice de către Cristian Horgoș, fost profesor de matematică și informatică

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu este analizat dintr-o perspectivă diferită, care leagă arta lui Constantin Brâncuși de matematică, lumină și știință. Cristian Horgoș susține că Brâncuși a construit sculpturile de la Târgu Jiu pe proporții exacte și semnificații legate de lumină, sugerând o legătură între artă și legile fundamentale ale naturii.

Cristian Horgoș a fost profesor de matematică și informatică

Cristian Horgoș, fost profesor de matematică și informatică din Oradea, analizează dintr-o perspectivă a matematicii, opticii și fizicii cuantice opera lui Constantin Brâncuși.

În pragul anului 2026, declarat prin lege „Anul Constantin Brâncuși”, opera marelui sculptor de la Hobița continuă să genereze interpretări și perspective noi, care depășesc granițele istoriei artei.

02:00

FOTO La Galeria Absida din Iași s-a deschis expoziția „Semn. Simbol. Semnificație”, semnată de Anca Pașa-Deaconu. Lucrările sunt inspirate de opera sculptorului Constantin Brâncuși

După succesul expoziției „Brâncuși. Sculptând cu lumina”, prezentată recent la Cracovia, în cadrul Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025, atenția se îndreaptă tot mai mult către relația dintre creația brâncușiană, lumină și știință.

Expoziția de la Cracovia, una dintre cele mai apreciate manifestări culturale dedicate artistului, a fost însoțită de un catalog în care istoricul de artă Doina Lemny analizează rolul fotografiei în opera lui Brâncuși și modul în care acesta a folosit lumina ca element sculptural.

Alături de fotografiile originale ale artistului, catalogul include și imagini realizate de Ion Miclea cu ansamblul monumental de la Târgu Jiu, oferind o lectură vizuală a dialogului dintre formă, spațiu și lumină.

Pornind de la această direcție, Cristian Horgoș, fost profesor de matematică și informatică, propune o interpretare dintr-o altfel de perspectivă. Acesta susține ideea conform căreia Brâncuși nu doar a sculptat cu lumina, ci a intuit, cu mult înaintea consacrării lor, concepte fundamentale ale fizicii cuantice.

Ipoteza nu este una izolată. Încă din 2017, Ion Popescu Bradiceni afirma că marele sculptor „a intuit cu o jumătate de secol mai devreme fizica cuantică”, idee la care Horgoș aderă fără rezerve.

Constantin Brâncuși se numără printre marile nume ale sculpturii mondiale

În istoria sculpturii europene, Brâncuși este plasat alături de Phidias și Michelangelo, fiecare reprezentând un vârf al epocii sale.

Dacă lui Phidias i-a fost asociat raportul de aur, iar lui Michelangelo i se atribuie includerea unor cunoștințe științifice în frescele Capelei Sixtine, întrebarea pe care și-o pun specialiștii este dacă și Brâncuși a ascuns un cod în piatra și metalul ansamblului de la Târgu Jiu.

Pornind de la dimensiunile oficiale ale ansamblului, „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” și „Coloana Infinitului”, Cristian Horgoș observă o relație matematică surprinzătoare: pătratul înălțimii Porții Sărutului este egal cu produsul dintre dimensiunile Mesei Tăcerii și ale Coloanei Infinitului.

„«Masa Tăcerii» e înaltă de 0,45 + 0,45 metri; «Poarta Sărutului», de 5,13 metri. Și «Coloana Infinitului», de 29,35 metri. Am observat că pătratul lui 5,13 este același cu produsul dintre 0,9 și 29,35. Adică avem egalitate, vorbind de înălțimi, între rapoartele «Masa Tăcerii», «Poarta Sărutului» și «Coloana Infinitului». Acest raport geometrico-focal oglindește o lege de căpătâi a opticii. Iar faptul că Brâncuși a fost un creator luminos e relevat de mai multe dintre creațiile sale”, a explicat Cristian Horgoș.

Această egalitate trimite la o lege fundamentală a opticii, sugerând că ansamblul ar funcționa ca un sistem geometric focalizat pe lumină.

În contextul Anului Constantin Brâncuși 2026, astfel de interpretări vin să confirme vitalitatea operei sale și capacitatea ei de a dialoga nu doar cu arta și filosofia, ci și cu marile întrebări ale științei.