Se interzic coroanele funerare artificiale în acest oraș din România. Care sunt motivele

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Primăria orașului Cavnic, din județul Maramureș, a decis să interzică coroanele funerare din materiale artificiale în toate cimitirele din localitate, inclusiv în cele 11 administrate de municipalitate. Măsura a intrat în vigoare de la 1 septembrie 2025 și vine ca răspuns la costurile ridicate generate de strângerea și eliminarea coroanelor din plastic și alte materiale sintetice.

Cavnic interzice coroanele funerare artificiale pentru a reduce cheltuielile și a proteja mediul

Autoritățile spun că aceste aranjamente rămâneau pe morminte aproximativ șase săptămâni după înmormântări, iar apoi Primăria era nevoită să se ocupe de colectarea și eliminarea lor, cheltuind sume considerabile.

Potrivit reprezentanților Primăriei, banii folosiți pentru eliminarea coroanelor artificiale erau cheltuiți inutil, pentru că familiile plătiseră deja prețul coroanelor, dar ulterior erau obligate să suporte și taxele suplimentare pentru ridicarea lor. În plus, coroanele artificiale sunt mai greu de reciclat și afectează aspectul estetic al cimitirelor. De aceea, administrația locală recomandă folosirea florilor naturale, considerate mai ușor de gestionat și mai prietenoase cu mediul.

Pentru a sprijini familiile îndoliate și a încuraja gesturile de solidaritate, Primăria a instalat cutii de donații în capelele mortuare, astfel încât cei care doresc să fie alături de familie să poată contribui financiar în loc să cumpere coroane artificiale.

Decizia a stârnit reacții mixte în comunitate: unii localnici consideră că interdicția limitează libertatea de alegere și tradițiile funerare, în timp ce alții o văd ca pe o măsură practică, care reduce cheltuielile și protejează mediul.

Ce se scrie pe crucea unei persoane decedate

Ritualul de înmormântare la români este însoțit de o serie de tradiții și simboluri, care reflectă atât credința religioasă, cât și respectul față de persoana decedată. Pe crucea mortului sunt trecute, de obicei, numele și prenumele celui dispărut, anul nașterii și al morții, dar și mențiunea INRI – „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”. Există însă și excepții, cum este cazul „Cimitirului Vesel” de la Săpânța, unde crucile sunt colorate și poartă inscripții inedite sau amuzante, transformând locul într-o atracție turistică unică.

Un alt element important al ritualului îl reprezintă coroanele de flori, depuse la priveghi sau înmormântare ca semn de respect și omagiu. Acestea pot fi realizate din flori naturale sau artificiale, însă la fel de important ca aranjamentul floral este mesajul de pe panglică. Formulările sunt de regulă scurte și transmise cu simplitate: „Sincere condoleanțe!”, „Nu te vom uita niciodată!”, „Dumnezeu să-l ierte!”. Alegerea mesajului depinde de legătura avută cu persoana decedată și de sentimentele transmise familiei îndoliate.

Tradițiile românești pun accent pe înhumare ca formă de respect față de cel adormit. Statisticile arată că marea majoritate a românilor aleg înmormântarea, în timp ce incinerarea este o practică rară – aproximativ 1.000 de cazuri anual. În plus, Biserica Ortodoxă Română a reafirmat prin hotărârea Sfântului Sinod că nu va oferi asistență religioasă celor care aleg incinerarea, consolidând astfel tradiția înhumării ca ritual majoritar în cultura și credința românească.