Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției la sănătate pentru persoanele care nu realizează venituri și nu beneficiază de scutiri legale. Aproximativ 2,9 milioane de români figurează în evidențele instituției ca neasigurați, însă o parte dintre aceștia ar putea locui în străinătate. Conducerea CNAS avertizează că sistemul medical are nevoie de extinderea bazei de contribuabili, fără să prezinte deocamdată un mecanism concret de aplicare a măsurii.
Românii fără venituri oficiale ar putea fi obligați să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), dacă autoritățile vor pune în practică propunerile formulate de conducerea CNAS. Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar al instituției, consideră necesară modificarea actualului sistem de contribuții, astfel încât mai multe persoane să participe la finanțarea serviciilor medicale. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Profit.ro Health.forum, potrivit News.ro, și vizează inclusiv situația românilor stabiliți în străinătate, care revin periodic în România.
Se pregătsc schimbări la plata asigurărilor de sănătate
Potrivit datelor prezentate de Larisa Mezinu-Bălan, aproximativ 15% din populația României nu beneficiază de asigurare medicală, ceea ce reprezintă circa 2,9 milioane de persoane. Dintre acestea, 99% au vârste sub 60 de ani.
Șefa interimară a CNAS susține că extinderea bazei de contribuabili ar putea aduce venituri suplimentare importante la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. În opinia sa, persoanele active care nu se încadrează în categoriile exceptate prin lege ar trebui să aibă obligația de a contribui financiar la sistem, chiar dacă nu declară venituri.
În prezent, legislația prevede 23 de categorii de persoane exceptate de la plata contribuției, potrivit reprezentantei CNAS. Pentru cei care nu obțin venituri și nu sunt asigurați în baza altor prevederi legale există posibilitatea încheierii unei asigurări prin plata voluntară a CASS.
Larisa Mezinu-Bălan consideră însă că acest mecanism nu este suficient și solicită autorităților introducerea unor reguli obligatorii de contribuție.
Deși a precizat că instituția a realizat estimări privind sumele care ar putea fi colectate suplimentar, oficialul nu a făcut publice rezultatele calculelor. Totodată, nu a explicat cum ar urma să funcționeze noul mecanism de plată sau ce criterii ar permite diferențierea persoanelor care dispun de economii de cele care nu au resurse financiare.
Cât plătesc în 2026 românii fără venituri pentru asigurarea de sănătate
Conform regulilor fiscale prezentate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), persoanele fără venituri care doresc să se asigure voluntar în sistemul public de sănătate trebuie să achite, în 2026, o contribuție de 2.430 de lei.
Plata CASS se realizează prin intermediul declarației unice, în condițiile prevăzute de legislația fiscală.
Propunerea conducerii CNAS ar putea transforma această opțiune într-o obligație pentru anumite categorii de persoane neasigurate. Cu toate acestea, nu există încă detalii privind valoarea unei eventuale contribuții obligatorii, modalitatea de colectare sau situațiile în care ar putea fi acordate exceptări.
Prin urmare, măsura discutată la nivelul instituției reprezintă, deocamdată, o propunere și nu o nouă taxă adoptată.
Românii din diaspora, în atenția CNAS. Ce spune conducerea instituției
O altă problemă semnalată de Larisa Mezinu-Bălan privește cetățenii români care locuiesc în străinătate, dar continuă să figureze în evidențele medicilor de familie din România.
Reprezentanta CNAS admite că o parte dintre cele aproximativ 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate ar putea avea domiciliul sau reședința efectivă în afara țării.
În acest context, oficialul a atras atenția asupra posibilității ca românii din diaspora să revină în timpul vacanțelor și să solicite servicii medicale în sistemul public, inclusiv în unitățile de primiri urgențe.
Conducerea CNAS consideră că această situație necesită o analiză și o reglementare mai clară, din perspectiva finanțării serviciilor medicale.
Totuși, instituția nu a prezentat statistici referitoare la numărul românilor din diaspora care utilizează serviciile medicale în timpul vizitelor în țară, la frecvența solicitărilor sau la cheltuielile suportate de sistemul public pentru aceștia.
De asemenea, nu au fost furnizate date care să demonstreze că persoanele stabilite în străinătate revin în România special pentru a beneficia de îngrijiri medicale.
Ce servicii medicale gratuite pot primi persoanele neasigurate
Accesul la anumite servicii medicale pentru persoanele fără asigurare reprezintă un drept prevăzut de legislația românească.
Conform Legii nr. 95/2006 și informațiilor publicate de CNAS, pachetul minimal de servicii medicale include asistența în situații de urgență medico-chirurgicală, anumite servicii de prevenție, supravegherea sarcinii și alte intervenții stabilite prin normele legale.
Prin urmare, persoanele neasigurate pot beneficia de aceste servicii în condițiile legii, indiferent dacă locuiesc permanent în România sau se află temporar în țară.
O eventuală modificare a sistemului de contribuții ar trebui să țină cont atât de drepturile pacienților, cât și de situația economică a persoanelor care nu realizează venituri.
În plus, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu indică automat numărul cetățenilor de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare, deoarece evidențele includ și persoane care nu mai locuiesc efectiv în România.
Sistemul de sănătate, în fața unor noi provocări financiare
Discuțiile despre extinderea bazei de contribuabili apar într-un moment în care CNAS trebuie să analizeze și perspectivele de finanțare pentru anii următori.
Larisa Mezinu-Bălan a avertizat că, în 2027, urmează să expire aplicarea contribuției de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, situație care ar putea influența veniturile sistemului public.
Cu toate acestea, șefa interimară a instituției a precizat că, în prezent, sistemul asigurărilor sociale de sănătate se află într-o situație financiară echilibrată.
O altă problemă identificată de CNAS privește sesizările referitoare la servicii medicale raportate și decontate, deși unii pacienți susțin că nu au beneficiat efectiv de acestea. Astfel de situații ridică întrebări privind controlul cheltuielilor și corectitudinea utilizării fondurilor publice.