Se schimbă pedepsele în dosarele de viol și abuz asupra minorilor. Când întră în vigoare noua lege

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pus capăt uneia dintre cele mai controversate interpretări juridice din ultimii ani, stabilind printr-o decizie obligatorie modul în care se aplică legea penală mai favorabilă în cazurile de infracțiuni sexuale comise asupra minorilor. Hotărârea, pronunțată la 20 octombrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1040 din 11 noiembrie 2025, intră în vigoare de la data publicării și este obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Decizia vine în contextul modificărilor aduse Codului penal la 1 ianuarie 2024, când infracțiunea de „act sexual cu un minor” (art. 220) a fost înlocuită cu noua incriminare de „viol săvârșit asupra unui minor” (art. 218¹), care prevede pedepse mai severe și introduce noi forme agravate, precum situațiile în care victima rămâne însărcinată. În paralel, legea nouă prevede și cauze de nepedepsire în anumite situații, de exemplu atunci când diferența de vârstă dintre autor și victimă nu depășește cinci ani și fapta este consimțită.

Înalta Curte interzice aplicarea „selectivă” a legii mai blânde

În lipsa unei interpretări unitare, o parte dintre instanțe au început să aplice aceste prevederi „selectiv”, combinând elemente din legea veche și din cea nouă, pentru a obține o variantă mai blândă de pedeapsă pentru inculpați. Înalta Curte a tranșat acum definitiv această practică, precizând că judecătorii nu pot aplica legea penală mai favorabilă „pe bucăți”.

„Determinarea legii penale mai favorabile se face prin compararea globală a celor două legi succesive, luate în integralitatea lor, cu toate formele agravate și cauzele de nepedepsire, raportat la fapta concretă dedusă judecății”, se arată în motivarea deciziei. Cu alte cuvinte, instanțele trebuie să analizeze vechea și noua reglementare ca ansamblu, fără a combina dispoziții din ambele pentru a crea o „a treia lege” mai convenabilă – o practică interzisă de Constituție și de jurisprudența Curții Constituționale.

Prin această interpretare, ÎCCJ confirmă că, în cauzele în care victima a rămas însărcinată sau există alte circumstanțe agravante introduse de legea din 2024, judecătorii sunt obligați să țină cont de aceste forme agravate atunci când compară legile, chiar dacă ele nu existau anterior. Alegerea legii mai favorabile se va face doar între variante complete: vechea lege, în ansamblu, sau noua lege, în ansamblu.

Decizia are efecte imediate asupra tuturor proceselor aflate pe rol în care se discută aplicarea legii penale mai favorabile și pune capăt unei practici care, în unele cazuri, a permis reducerea semnificativă a pedepselor pentru fapte grave comise asupra minorilor. În același timp, Înalta Curte reafirmă principiul conform căruia protecția victimelor minore și sancționarea severă a agresiunilor sexuale trebuie să primeze, fără ca spiritul legii să fie deturnat prin interpretări artificiale.