Seceta lovește dur agricultura din toată Moldova! Specialiști din Iași vin cu soluții pentru a evita o criză alimentară – GALERIE FOTO, EXCLUSIV

În ultimii ani seceta a afectat grav agricultura din Moldova! Pentru a evita o criză alimentară, specialiști din Iași (Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții) vin cu explicații, respectiv soluții pentru a se remedia starea de fapt și a se evita o criză alimentară. Pe acest plan este necesar ca micii și medii fermieri să apeleze la semințe-hibrid rezistente față de lipsa precipitațiilor, a temperaturilor extreme sau dăunători. De asemenea, utilizarea unor sisteme inteligente de irigații, investiții în spații de depozitare moderne pot combate fenomenul

Seceta a afectat grav agricultura din Moldova! În acest context dificil și pentru a se evita o criză alimentară specialiști din Iași (Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”-USVIași) vin cu explicații, respectiv soluții pentru a se remedia starea de fapt. Având în vedere toate acestea, aceștia arată că ar fi necesar ca micii și medii fermieri să apeleze la semințe-hibrid rezistente pe fondul lipsei precipitațiilor, a temperaturilor extreme sau dăunători. În plus, utilizarea unor sisteme inteligente de irigații, investiții în spații de depozitare moderne și asocierea pot combate fenomenul.

Seceta lovește în agricultura din Moldova! Specialiști din Iași vin cu soluții pentru a nu se declanșa o criză alimentară

Așadar, conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură din Iași din cadrul USVIași () analizează contextul în care ne aflăm.

”Da, este un an agricol dificil, deoarece, încă din toamna anului trecut, au fost cantități mici de precipitații, în special pe zona de Nord-Est a României! Ca niciodată, grâul a intrat în perioada rece a anului, în vernalizare (nevoia culturii de a trece printr-o perioadă rece, care să permită plantelor să înflorească ulterior). Astfel, grâul are nevoie să traverseze un interval de temperaturi scăzute, care să îi declanșeze înflorirea iar, acum, acesta este destul de nedezvoltat. Este vorba de situații în care nu a germinat într-un procent destul de bun”, arată universitarul.

El continuă și spune:

”Iarna aceasta am avut ceva precipitații, dar tot s-a declanșat o secetă pedologică moderată în anumte zone, dar în altele, mare sau chiar extremă. În ultimele zile, analizând datele de la Stațiunea noastră experimentală de la Ezăreni, datele meteo reliefează că am avut 12 mililitri de apă ajunsă în sol, după trei zile. Asta permite un suficient pentru o săptămănă și ceva. Mai avem nevoie de precipitații, asta este clar”, a completat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură din Iași.

Cercetări pentru a dezvolta culturi rezistente la secetă

Pe de altă parte, la USVIași se fac cercetări pentru a dezvolta culturi de plante, inclusiv tehnice, rezistente la secetă.

”Vreau să vă spun că noi am semănat o leguminoasă, în asolament (tehnică a împărțirii unui teren cultivabil în mai multe loturi, în raport cu numărul de plante care urmează a fi cultivate și a repartizării prin rotație a fiecărei plante pe un lot anumit), mai exact, mazăre de toamnă. Din păcate, ea nu a răsărit. Și fermierii se confruntă cu această problemă la Galați, Vaslui, unde cerealele de toamnă au fost slab dezvoltate. O situație mai bună este în Dobrogea, unde, în trecut, aici era un deficit. În această primăvară a fost un aport de precipitații mai ridicat. Apoi, vremea este rece pentru această perioadă, dar suntem obișnuiți cu aceste modificări ale vremii. Suntem, acum, în plină campanie agricolă și, în mare parte, a fost cultivată floarea-soarelui pe suprafețe mari”, arată decanul de la Agricultură.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a provocat mari fluctuații de prețuri, pe burse, la cereale și plante tehnice

De asemenea, profesorul de la USVIași explică creșterea prețurilor la cereale și plante tehnice pe fondul Războiului dintre Ucraina și Federația Rusă.

”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă a provocat mari fluctuații de prețuri, pe burse, la cereale și plante tehnice, anume la grâu, porumb, floarea-soarelui! Asta, la cote care nu au mai fost întâlnite până acum. Ucraina și Federația Rusă sunt giganți pe piața mondială a cerealelor și dictează prețurile. Din informațiile pe care le am, de la zona agribusiness din Ucraina, vor fi probleme. Ministrul Agriculturii si echipa acestuia, din țara vecină, caută soluții cu partenerii din multinaționalele producătoare de semințe să le livreze fermierilor pentru a însămânța câmpurile. Au fost 7-10 zile de fluctuații pe piața cerealelor, a plantelor tehnice care au ieșit din Ucraina. Ele nu au mai putut fi livrate prin porturi de la Marea Neagra și a fost găsită soluția cu vagoane, prin Polonia, ceea ce a provocat fluctuații la prețuri. Acum embargoul pentru Rusia ar putea să provoace mari probleme!”, precizează conf. univ. dr. Denis Țopa.

Parteneriat cu Asociația Producătorilor de Porumb din România

Tocmai pentru a-i ajuta pe fermieri, Facultatea de Agricultură din Iași are un parteneriat de ani buni cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

”Noi suntem alături de fermieri și îi sprijinim cu soluții, idei. Un exemplu este parteneriatul cu Asociația Producătorilor de Porumb din România. Noi testăm hibrizi de porumb, în câmp, la Institutul de Cercetări din Agricultură și Mediu a USVIași și în alte locații, una fiind ferma noastră de la Ezăreni. Astfel, venim cu sugestii și observații legate de hibrizii care sunt cei mai adaptați la condițiile locale de climă și de sol. În camerele climatice ale fitotonului testăm semințe la parametrii de germinație. Facem recomandări la adaptabilitate, deoarece putem controla factorii legați de lumină, umiditate, simulăm zile însorite de vară sau primăvară, supunem semințele la stresul de mediu. Ca sfat pentru fermieri: e necesar a se urmări hibrizii și cum se dezvoltă ei în primele săptămâni de germinație, aici importantă fiind grăbirea momentului semănatului, tocmai ca zilele caniculare de vară să nu coincidă cu perioada de polenizare a porumbului”, mai spune decanul de la Agricultură.

Agricultura Inteligentă, bazată pe drone și utilaje hipertehnologizate

Profesorul Țopa arată că viitorul se va baza pe Agricultura Inteligentă.

”Viitorul e legat de Agricultura Inteligentă, bazată pe drone și utilaje hipertehnologizate. Fermieri apelează la GSP pentru localizarea unor puncte de pe parcelă și o bună orientare în teren. Imaginile din satelit sunt utilizate pentru a monitoriza starea de sănătate a culturii din teren. Să nu uităm că România este cel mai mare producător din Uniunea Europeană, cu 2,5 milioane de hectare cultivate la porumb, la grâu cu 2 milioane și la floarea-soarelui cu 1 milion de hectare. Nu se pune problema de a asigura hrana pentru întreaga Românie. Păcat că nu dispunem de fabrici în care să procesăm toată floarea-soarelui, deoarece am putea furniza ulei pentru o mare parte a Europei. Fermierii mici nu-și permit silozuri pentru depozitare și au contracte futures și anume: au solicitări înainte de a obține producția, respectiv prețul garantat la acel moment de cumpărător. Așadar, Statul Român să ajute fermierii în a investi mai mult în spații de depozitare la cultura mare iar, în legumicultură, la camere climatice ce au control pe temperatură sau camere cu atmosferă controlată (cu azot) pentru a preveni deterioararea produselor”, detaliază conf. univ. dr. Denis Țopa.

Agricultura performantă nu se poate face pe suprafețe de 1, 2 sau 10 hectare

O soluție pentru a dezvolta agricultura este asocierea micilor și mediilor fermieri.

”Agricultura performantă nu se poate face pe suprafețe de 1, 2 sau 10 hectare. E nevoie de asociere, dar aceasta este încă dificilă, deoarece mulți se gândesc la ceea ce era înainte de 1990. Aici s-au mai mișcat lucrurile, avem asociații, inclusiv în județul Iași. Deși lucrează independent, fermierii se ajută cu utilaje. Apoi, dacă sunt asociați, pot negocia altfel input-urile agricole, care sunt definite prin produse permise pentru utilizare în agricultura ecologică. Acestea includ furajele, fertilizatorii și produsele de protecție a plantelor, precum și agenții de curățare sau aditivii utilizați în producția alimentară. Din păcate, avem cele mai multe exploatații mici din Uniunea Europeană la nivel de agricultură de subzistență, dar și agricultură model. E nevoie de investiții în semințe de calitate, hibrizi adaptați la dăunători. Noi avem studii care vin din zona de îmbunătățiri funciare, legate de irigații. Sunt parteneriate cu companii producătoare de sisteme de irigat, fie cele clasice, dar și de instalații îngropate și care irigă inteligent asigurând apă în zona rădăcinilor la cantități suficiente”, a conchis conf. univ. dr. Denis Țopa, decan Facultatea de Agricultură a USVIași.

Toate acestea vin în contexul legat de faptul că seceta lovește dur agricultura din toată Moldova, iar specialiști din Iași vin cu soluții pentru a evita o criză alimentară.