Şedinţă de urgență convocată de Klaus Iohannis la Cotroceni: Nu sunt suficienţi bani pentru toate cheltuielile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat joi, 21 ianuarie, la ora 14.30, o şedinţă cu premierul, ministrul Finanţelor şi alţi miniştri. Surse din cadrul Guvernului susțin că principala problemă dezbătută este lipsa banilor pentru toate cheltuielile din anumite minsitere.

Deşi a trecut termenul de 20 de zile de la învestire, prevăzut în Articolul 35’1 din Legea finanţelor publice, Guvernul Florin Cîţu nu a trimis încă Parlamentului proiectele de bugete pe anul 2021.

De altfel, încă nu există nicio informaţie publică referitoare la proiectele de bugete (bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat). În schimb, potrivit unor surse politice, discuţiile de azi de la Cotroceni se axează tocmai pe problema bugetelor, în condiţiile în care veniturile ordinare estimate sunt mai mici decât se prognoza.

Şedinţă de urgență: Nu sunt bani pentru cheltuieli la unele ministere

În acest moment, ar exista probleme în acoperirea unor cheltuieli esenţiale la unele ministere-cheie. Provocarea este stabilirea cheltuielilor care pot fi eliminate pentru redirecţionarea creditelor bugetare.

Problema Guvernului Cîţu în următorul an ar putea fi şi îngreunarea accesului la venituri extraordinare (împrumuturi), în condiţiile în care datoria publică a ajuns în noiembrie 2020 la 44,4% din PIB. În decembrie 2019, datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

Conform articolului 13 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50%, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă datoria depăşeşte 50% din PIB, Guvernul trebuie să adopte de urgenţă măsuri pentru limitarea datoriei, incluzând îngheţarea salariilor şi cheltuielilor cu asistenţa socială, dar și concedieri la unele companii de stat.

Guvernul a venit deja cu măsura îngheţării salariilor bugetarilor, una dintre măsurile care ar aduce o economie de 17,6 mld. lei la bugetul de stat, adică circa 1,5% din PIB.

Pe măsură ce ponderea datoriei în PIB creşte, şi acesarea de împrumuturi de pe piaţa de capital devine mai grea şi se face la costuri mai mari. Practic, în acest moment, România depinde de ajutorul financiar promis de Uniunea Europeană, alternativa fiind un nou acord-cadru cu FMI, care ar veni însă la pachet cu impunerea unor măsuri mult mai dure de disciplină bugetară şi chiar austeritate.

Creşterea investiţiilor ar putea fi surpriza bugetului în 2021, dar totul depinde de banii europeni

Premierul Florin Cîţu a spus că prioritatea bugetului de stat, care urmează să fie prezentat Parlamentului la finalul lunii, o reprezintă investiţiile. Dincolo de importanţa vitală a investiţiilor publice în criză, guvernul este sub presiunea uriaşă a deficitului bugetar, în consecinţă doar banii europeni pot susţine o creştere importantă a cheltuielilor cu investiţiile.

„Bugetul nu se schimbă foarte mult faţă de anul trecut. Priorităţile rămân aceleaşi – investiţiile. În continuare avem cheltuieli pentru sănătate, pe care trebuie să le facem în acest context de pandemie“, a spus premierul Florin Cîţu.

Guvernul mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021 pentru construcţia bugetară şi pe un deficit bugetar în scădere la 7% din PIB, de la 9-10% din PIB în 2020. Deficitul rămâne principala provocare pentru construcţia bugetară şi guvernul are nevoie de soluţii pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat şi ţinerea în frâu a cheltuielilor.