Semnal de alarmă tras de psihologi! Tot mai mulți adolescenți fac asta în fiecare zi: „Tinerii de azi pot fi extrem de…”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Tinerii au început să consume din ce în ce mai mult conținut digital rapid. Specialiștii sfătuiesc părinții să intervină cât mai rapid în educația digitală a copiilor

Tot mai mulți psihologi și specialiști vorbesc despre o problemă din ce în ce mai vizibilă în rândul tinerilor, și anume excesul utilizării rețelelor sociale care afectează concentrarea tinerilor. Deși conținutul digital nu este principalul motiv pentru care mulți adolescenți nu reușesc să înțeleagă un text, specialiștii susțin că rolul tehnologiei este unul important în această problemă. Psihologul clinician pentru copii Alina Romaniuc recunoaște că, în ultimii ani, tinerii au devenit mai predispuși problemelor de concentrare.

Psihologii vorbesc despre cum rețelele sociale au ajuns să afecteze atenția și concentrarea tinerilor

Tot mai mulți specialiști atrag atenția asupra efectelor pe care rețelele sociale le au asupra capacității de concentrare a copiilor și adolescenților. Consumul constant de videoclipuri scurte și conținut rapid schimbă modul în care tinerii procesează informația, iar lectura și activitățile care necesită atenție susținută devin din ce în ce mai dificile. Psihologii avertizează că acest fenomen contribuie la agravarea unei probleme deja existente în România: analfabetismul funcțional.

Potrivit psihologului clinician pentru copii Alina Daniela Romaniuc, rădăcinile acestui fenomen nu sunt recente și nu pot fi puse exclusiv pe seama tehnologiei. Ea subliniază că sistemul educațional a avut un rol important în timp, fiind orientat mai degrabă spre memorarea și reproducerea informațiilor decât spre înțelegerea lor reală, spre argumentare sau gândire critică.

02:00

FOTO Mii de copii sunt așteptați la „Șotron. Festivalul Copilăriei 2026”. Trei zile de activități, ateliere și spectacole pentru toate vârstele

02:00, 03 Jun 2026

Teatrul „Luceafărul”: spectacol pe scena celui mai vechi teatru păstrat în forma originală din Danemarca. Instituția pregătește colaborări internaționale importante

„Creșterea fenomenului are rădăcini mai vechi decât internetul. Un sistem educațional centrat pe reproducere mecanică a informației, nu pe înțelegere, nu pe argumentare, nu pe lectură activă, produce exact acest tip de deficit. Datele o confirmă: aproximativ 50% dintre elevii de gimnaziu din România sunt funcțional analfabeți conform statisticilor oficiale din 2024, iar la testele PISA 2018, procentul de analfabetism funcțional la tinerii de 15 ani a ajuns la 44%, în creștere față de 2015, plasând România pe ultimul loc din țările europene la această categorie”, a explicat psihologul Alina Romaniuc.

Consumul accelerat de conținut devine cea mai mare problemă

În ceea ce privește rolul rețelelor sociale și al conținutului digital, psihologul consideră că acestea nu generează de la zero analfabetismul funcțional, dar îl pot accentua acolo unde există deja vulnerabilități. Ea explică faptul că expunerea constantă la conținut scurt, rapid și intens stimulant determină o fragmentare a atenției.

„Rolul rețelelor sociale este real, dar trebuie nuanțat. Rețelele sociale nu «creează» analfabetism funcțional de la zero, dar îl agravează acolo unde terenul e deja vulnerabil. Mecanismul este relativ bine documentat acum. Expunerea continuă la conținut rapid și foarte stimulant, cum sunt reels-urile sau clipurile TikTok, fragmentează atenția și face din ce în ce mai dificilă reorientarea către activități cognitive mai lente și mai solicitante, cum este lectura unui text argumentativ. Atenția este o resursă finită, iar creierul, mai ales cel adolescentin, care este încă în plin proces de maturizare a cortexului prefrontal, se recalibrează după stimulul cel mai frecvent întâlnit. Cercetările recente arată o corelație negativă moderată între dependența de conținut video scurt și capacitatea de atenție susținută, sugerând că acest tip de consum afectează atât abilitatea de a menține focusul pe o singură sarcină, cât și capacitatea de a redirecționa flexibil atenția atunci când situația o cere”, a mai spus specialistul reporterilor BZI.

În viziunea sa, nu durata petrecută în mediul digital este cea mai problematică, ci natura consumului, și anume unul pasiv, accelerat și fără un efort real de procesare a informației.

Unii părinți dau vina pe tulburările de neurodezvoltare

Din experiența sa clinică de peste două decenii, psihologul observă o schimbare clară în modul în care adolescenții își gestionează atenția. Ea nu vorbește despre o incapacitate de concentrare, ci despre o toleranță redusă la efort mental susținut.

„Lucrez ca psiholog, direct cu copii și adolescenți, din anul 2002, deci am 24 de ani de experiență și observ o schimbare vizibilă față de acum 10 ani. Nu neapărat o incapacitate de concentrare, ci o toleranță scăzută la efort cognitiv prelungit. Tinerii de azi pot fi extrem de focusați când sarcina e stimulantă, scurtă, cu feedback imediat. Dar un text de două pagini, o problemă care necesită mai mulți pași, o explicație care durează 10 minute fără element vizual, acestea generează o rezistență pe care generațiile anterioare nu o aveau în aceeași măsură”, a spus psihologul.

De asemenea, ea atrage atenția asupra faptului că, în practica sa, există frecvent situații în care dificultățile de atenție sunt confundate cu tulburări precum ADHD. Totuși, în unele cazuri, nu este vorba despre o tulburare de neurodezvoltare, ci despre un tip de procesare a informației format în timp, influențat de mediul digital și de obiceiurile de consum informațional.

„O sinteză sistematică recentă a 23 de studii a arătat că utilizarea excesivă a rețelelor sociale este asociată cu afectarea atenției, reducerea memoriei de lucru și diminuarea funcțiilor executive, în special la adolescenții cu comportamente de tip adictiv față de mediile digitale. Clinic, întâlnesc frecvent situații în care părinții vin cu suspiciunea de ADHD, iar la evaluare se dovedește că nu este vorba de o tulburare de neurodezvoltare, ci de un tipar dobândit de procesare superficială a informației, ușor de confundat, dar cu implicații terapeutice complet diferite”, a explicat Alina Romaniuc.

Specialiștii vin cu sfaturi pentru părinți

În ceea ce privește prevenția, psihologul consideră esențial ca lectura să fie integrată în viața de familie nu ca obligație, ci ca activitate naturală. Important nu este tipul de text în sine, ci exercițiul de a urmări un fir logic și de a formula opinii proprii.

„Cel mai important lucru este menținerea lecturii ca activitate cu statut real în familie, nu ca obligație școlară, ci ca practică cu valoare proprie. Nu neapărat cărți «serioase» de la vârste fragede. Orice text care solicită imaginarea, urmărirea unui fir logic sau formularea unei opinii este util. Discuțiile despre ce s-a citit sau văzut – un documentar, un film, o știre – sunt o formă excelentă de antrenament al gândirii critice”, a continuat aceasta.

Ea atrage atenția și asupra modului în care este gestionată tehnologia în familie. Interdicțiile rigide nu sunt eficiente, ci mai degrabă contraproductive. În schimb, sunt utile limitele flexibile, pauzele de la ecrane și diversificarea tipurilor de conținut.

„Al doilea lucru este gestionarea activă a consumului digital. Nu «interzici telefonul», asta produce anxietate și comportamente ascunse. Dar poți stabili momente de deconectare deliberată, poți întreba ce a înțeles copilul dintr-un clip sau un articol. Poți introduce, alternativ, conținut de calitate: podcast, audiobook, documentar. Părinții trebuie să reînvețe să permită copiilor să se plictisească, fără a le oferi ecranele ca «suzetă emoțională». Plictiseala este spațiul optim în care se dezvoltă resursele interne, imaginația și atenția focalizată spre interior. Al treilea lucru, adesea ignorat: părinții sunt modele de procesare a informației. Un copil care vede un adult citind, argumentând, recunoscând că nu știe ceva și mergând să caute răspunsul primește o lecție despre cum funcționează gândirea, mai valoroasă decât orice program educațional”, a concluzionat specialistul.

Astfel, psihologii vorbesc despre felul în care rețelele sociale și conținutul digital rapid au început să aibă un impact tot mai mare și să afecteze atenția și concentrarea tinerilor.