Senatorul de Iași și președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă, a făcut o interpelare la adresa premierului Nicolae Ciucă și mai multor miniștri din Guvern, pentru salvarea românilor din Ucraina.
„Adresată:
Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ
Prim-ministrul României
Domnului Bogdan Lucian Aurescu
Ministerul afacerilor externe
De către: Senator Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ
Circumscripţia electorală: nr.24 IAŞI
Grupul parlamentar: Neafiliat
Ședința Senatului din data de: 26.04.2023
Obiectul interpelării: Strigătul de ajutor al românilor din Ucraina
Stimați Domni Miniștri
Unul dintre cei mai importanţi lideri ai comunităţii româneşti din Ucraina, fostul primar al comunei Mahala, Elena Nandriş, cere autorităţilor române să se implice mai mult în apărarea intereselor populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi.
Doamna Elena Nandriş şi-a manifestat îngrijorarea faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care prevede restrângerea drepturilor minorităţilor în şcoli. Actul normativ impune şcolilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv în limba română, să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.
„Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoşilor noştri de ani de zile. Astăzi sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg asta. E durere când îţi pierzi limba. Noi aici nu avem putere să facem ceva. Legea merge mai departe. Nu au cedat nicio literă din lege”, a afirmat Nandriş.
În comuna Mahala sunt două licee, unul cu 411 elevi şi celălalt cu 320 de elevi, în care cursurile se predau în prezent exclusiv în limba română. Începând cu anul şcolar viitor, predarea în ucraineană devine obligatorie din clasa a V-a. În primul an de gimnaziu, elevii trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând până la 80% în ultimii doi ani de liceu.
„Ni s-a pus problema, după lege, ca începând cu clasa a cincea să introducem obiecte în limba ucraineană, în limita procentajului stabilit de lege şi, începând de anul viitor, la clasa a cincea trebuie să avem obiecte în ucraineană cel puţin 20%”, a declarat directorul Liceului ”Gheorghe Nandriş”, Ina Nica.
Legea învăţământului a fost modificată în 2017, determinând, în primă etapă, ca şcolile cu predare în limba rusă să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020. Şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, ar trebui să introducă treptat limba ucraineană începând cu septembrie 2023.
Dr. Alexandrina Cernov din Cernăuţi, Ucraina, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ despre frământările românilor:
”Procesul de deznaţionalizare a minorităţilor naţionale promovat prin noile legi adoptate în Ucraina începând cu anul 2017 afectează în mod direct comunitatea românilor: anihilarea statutului limbii române în Ucraina prin substituirea ei, ca limbă de predare în şcoli cu limba de stat, cu ucraineana, reducerea editării ziarelor în limba română, cu vechi tradiţii, din Cernăuţi, precum „Zorile Bucovinei“, şi înlocuirea lor cu publicaţii noi, puţin cunoscute în comunitate, dispariţia, de facto, a ziarelor româneşti „Plai românesc“, „Arcaşul“, „Curierul de Cernăuţi“, „Neamul românesc“.
Suliţele sunt îndreptate împotriva şcolilor cu limba română de predare, a publicaţiilor. Trecerea treptată la limba ucraineană de predare a tuturor disciplinelor şcolare, începând din clasa a V-a, este lovitura de graţie asupra identităţii noastre. Ziarele noastre tradiţionale româneşti nu mai apar pe suport de hârtie din cauza lipsei de resurse financiare, s-au scumpit hârtia şi serviciile tipografice, deci se vor scumpi şi cărţile. Ne confruntăm cu legi anacronice. Cât vom rezista, ne tot întrebăm.
În prezent se duce o luptă înverşunată împotriva şcolilor cu predare în limba română. Sunt folosite toate metodele acceptabile şi inacceptabile, sunt activate persoane agramate, inconştiente de consecinţele activităţii lor antiromâneşti, şi români fiind, se aliniază devizelor antiromâneşti. Numele lor trebuie cunoscute, ca şi tactica aplicată de sovietici chiar din primii ani ai instaurării lor la putere – lichidarea, ponegrirea personalităţilor importante ale comunităţii. Arma lor este calomnia. Ei nici nu înţeleg de ce nu sunt susţinuţi de cei care de 30 de ani buni luptă pentru identitatea naţională a românilor nord-bucovineni.
Administraţia rusească, continuată de cea ucraineană în nordul Bucovinei, astăzi regiunea Cernăuţi, aplică aceeaşi strategie şi aceeaşi tactică machiavellică ca şi administraţia habsburgică.
Istoricii ucraineni promovează ideea că Bucovina este un străbun pământ slav, părere deseori nesusţinută şi de documentele de arhivă sau memorialistică, istorie menită să justifice politica oficială a administraţiei ucrainene faţă de comunitatea românilor din regiunea Cernăuţi, căreia i se refuză categoric statutul de popor băştinaş. Modelul de convieţuire a minorităţilor naţionale, preluat de la sovietici, are o continuitate istorică instituită, încă de Austria imperială, ea funcţionând şi astăzi cu mult succes: folosirea trădătorilor şi a persoanelor incapabile să analizeze situaţia reală, bucuroase că li se acordă atenţie, dar incapabile să vadă consecinţele şi cărora le sunt incomode personalităţile competente.
„Divide et impera!“ – Scopul este acelaşi, diferă doar instrumentele de realizare care sunt mult mai dure şi mai inumane. Identitatea naţională devine deranjantă, prin urmare, şi şcoala. Fără şcoală în limba maternă, populaţia devine mai uşor manipulată. Prigoana şcolilor cu limba română de predare din nordul Bucovinei a devenit sub administraţia ucraineană şi mai aspră. Se înlătura una dintre componentele esenţiale ale identităţii naţionale, limba, şi prin limbă, conştientizarea comunităţii ca neam, ceea ce duce, inevitabil, la dezbinare.
Divizaţi în români şi moldoveni, respectiv limba română şi moldovenească, noi suntem declaraţi oficial în presă, radio, emisiunile TV, în lucrările de istorie, manualele de geografie şi istorie din Ucraina, ocupanţi. Generaţii de elevi au învăţat după astfel de manuale. A rămas nealterată doar memoria supravieţuitorilor evenimentelor, istoria orală trăită, constituită dintr-o infinitate neorganizată de fapte şi situaţii, destine personale, care de-abia în ultimele decenii începe să fie reflectată, tot atât de dezorganizat, în articolele răzleţe ale ziariştilor, autorilor monografiilor satelor, de cele mai multe ori profesori din şcolile satelor respective. Documentele descoperite în Arhivele din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, şi Arhivele din Suceava şi Rădăuţi, dar şi din Arhivele MAE adaugă informaţii care întregesc imaginea evenimentelor. Nu au întârziat să apară şi trădătorii, care stau în poziţie de drepţi în faţa autorităţilor, care îi folosesc în scopurile lor, bine cunoscute de decenii.
Implementarea în conştiinţa câtorva generaţii, timp de 79 de ani, doar a unor anumite fapte istorice, care să justifice manipularea politică antiromânească pătimaşă a societăţii ucrainene din nordul Bucovinei, a contribuit esenţial la procesul treptat de deznaţionalizare a românilor, alături de alţi factori identitari precum limba, credinţa şi şcoala.”
Mă întreb cât timp mai slăviți Ucraina și ucrainenii, în timp ce românii noștri din teritoriile ocupate abuziv de sovietici, acum de ucraineni, se zbat să nu dispară? Mă întreb de ce nu discutați cu partenerii dvs strategici despre aceste aspecte, cu președintele Zelensky pe la care vă tot plimbați și pe care îl tot ajutați luând de la gura românilor noștri? Oare nu ar fi timpul să mai schimbați sloganul în Slavă României?
Care sunt acțiunile pe care le-ați întreprins și le veți întreprinde pentru a ajuta comunitatea românească din Ucraina, mai ales că cere ajutorul atât de disperat?
În fond, ceea ce cer românii noștri este să aibă aceleași drepturi ca minoritari într-o țară, așa cum dvs ați acordat drepturi minorității maghiare în România. Care este motivul pentru care nu ajutați românii din Ucraina să aibă același drepturi care sunt acordate maghiarilor în România și, mai ales, drepturi pe care ucrainenii le au în România? Oare nu ar trebui să ajutați mai întâi românii și apoi străinii? În vizitele dvs în Ucraina și discuțiile cu președintele acestei țări, nu ați cerut reciprocitate și nu ați cerut respectarea drepturilor românilor noștri? Vă solicit de urgență intervenție în această problemă și găsirea de soluții urgente și implementate pentru salvarea românilor și a identității noastre naționale și dincolo de graniță.
Vă mulțumesc!
Solicit răspuns scris și oral”, a transmis senator Partidul S.O.S. România, Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ.
Asa- zisele autoritati romanesti sunt total interesate sa ajute Ucraina. De romanii din Romania si de romanii nostri din teritoriile ocupate de Ucraina si nici de tara Romania nu- i interesează deloc pentru ca Romania nu are presedinte, premier doar niste slugi tradatoare, slugile intereselor straine