Sfârșit de mandat cu controverse: Ce lasă în urmă Alex Florența și Marius Voineag la Parchetul General și DNA

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Luni, 30 martie 2026, marchează ultima zi de mandat a procurorului general al României, Alex Florența, a șefului DNA, Marius Voineag, și a șefei DIICOT, Alina Albu. În timp ce Florența și Voineag sunt în procedura de selecție pentru noi funcții (Alex Florența ca adjunct la DIICOT, Marius Voineag ca adjunct la Parchetul General) viitorul lor imediat rămâne incert: Alex Florența va continua să activeze ca simplu procuror la DIICOT, iar Marius Voineag a solicitat CSM mutarea la Parchetul Tribunalului București, decizia urmând să fie luată marți, 31 martie.

Mandatele celor doi, începute în 2023, au coincis cu o perioadă tumultoasă pentru justiția românească, imediat după ce România a ieșit de sub monitorizarea MCV. În această perioadă, mii de dosare au fost închise prin prescripție, iar unele condamnări au fost anulate ca efect al deciziilor Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Alex Florența și Marius Voineag lasă în urmă DNA și Parchetul General sub semnul criticilor

Șeful DNA, Marius Voineag, a explicat la bilanț că valul de prescripții s-a datorat lipsei de reacție a Parlamentului la deciziile CCR. Totodată, atât DNA, cât și Parchetul General au fost criticate pentru lipsa unei poziții ferme privind sesizările Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Într-un interviu pentru postul de procuror general adjunct, Marius Voineag a fost întrebat direct: „De ce v-a fost frică?”, referire la retragerea unui recurs într-un dosar de corupție legat de prescripție, decizie pe care a atribuit-o Secției Judiciare a DNA, fiind contrazis însă de procuroarea Marinela Mincă.

Pe de altă parte, Alex Florența a fost caracterizat drept un „procuror general discret”, cu voce slabă în raport cu Ministerul Public, potrivit fostului judecător Cristi Danileț.

Totuși, un episod remarcabil a avut loc anul trecut, când Alex Florența a criticat public soluțiile instanțelor, numindu-le „suprinzătoare, apoplexice și șocante”. CSM a reacționat imediat, considerând declarațiile sale o încălcare a independenței judecătorilor.

Mandatul lui Alex Florența a fost marcat și de rezultate slabe în anchetarea magistraților: doar doi au fost trimiși în judecată, față de aproximativ 160 cât s-au înregistrat înainte ca competența să fie preluată de DNA.

Bilanțul celor doi șefi de parchete

Sub conducerea lui Marius Voineag, DNA a continuat să instrumenteze dosare de corupție, însă înregistrările arată o scădere a anchetelor de impact. Procurorii l-au acuzat pe Voineag că a încercat să controleze anchetele din subordine, inclusiv prin retragerea sau schimbarea procurorilor în dosare cu miză ridicată. Exemplele includ revocarea procurorilor Liviu Lascu și Laura Deriuș, care instrumentau dosare sensibile privind achiziții ale SRI sau primarul din Chiajna, dosare ulterior închise.

În cei trei ani de mandat, dintre 2.126 de inculpați trimiși în judecată, doar 13 au fost demnitari, majoritatea inculpaților fiind funcționari publici și polițiști. Dosarele de impact, precum cele ale foștilor președinți de CJ Dumitru Buzatu și Iulian Dumitrescu, au rămas nerezolvate, cu procese în curs și probe contestate în instanță. De asemenea, au fost clasate dosare importante precum achizițiile de echipamente SRI sau vizita lui Liviu Dragnea în SUA.

Niciunul dintre cei doi (Alex Florența și Marius Voineag) nu a obținut încă avizul CSM pentru noile funcții, Secția pentru Procurori rămânând blocată în voturi egale. Procedura de numire poate continua cu decizia președintelui, conform legii, dar incertitudinea persistă.