Sindrom Cushing. De ce factori depinde tratamentul bolii?

Un sindrom Cushing rezultă, de obicei, în urma administrării de corticosteroizi. Glandele suprarenale pot produce cantități excesive de corticosteroizi din cauza unor probleme la nivelul glandelor suprarenale. Uneori, în glandele suprarenale se dezvoltă o tumoare benignă, ceea ce le determină să producă cantități crescute de corticosteroizi. Adenoamele suprarenale sunt foarte frecvente.

Boala Cushing este termenul utilizat în mod specific pentru sindromul Cushing, cauzat de suprastimularea glandelor suprarenale, adesea ca urmare a unei tumori hipofizare. În această patologie, glandele suprarenale prezintă o activitate crescută deoarece glanda pituitară le suprastimulează, nu din cauza unei anomalii suprarenale. Netratat, sindromul Cushing provoacă complicații grave, care pun viața în pericol. Printre acestea se numără insuficiență cardiacă sau pulmonară, hipertensiune renală, fracturi osoase frecvente, miopatie. De aceea, este important să consultați un endocrinolog cu experiență la primele simptome.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

Sindrom Cushing. Ce probleme de sănătate provoacă afecțiunea

Corticosteroizii modifică cantitatea și distribuția grăsimii în organism. Excesul de grăsime se depune pe tot corpul și poate fi deosebit de proeminent în partea superioară a spatelui, ceea ce se numește uneori cocoașă de bivol. Pacienții cu sindromul Cushing se caracterizează printr-o față mare și rotundă. Brațele și picioarele rămân de obicei subțiri în comparație cu restul trunchiului masiv.

Mușchii își pierd masa, ceea ce duce la slăbiciune musculară. Pielea devine subțire, iar vânătăile și rănile apar pe tot corpul și nu se vindecă. Pe abdomen și pe piept pot apărea dungi purpurii, asemănătoare vergeturilor. Pacienții cu sindromul Cushing au tendința de a obosi rapid.

Ridicarea prelungită a nivelului de corticosteroizi duce la hipertensiune arterială, slăbirea oaselor și reducerea rezistenței la infecții. Riscul de apariție a pietrelor la rinichi și a diabetului crește, iar tulburările mentale, inclusiv depresia și halucinațiile, pot apărea.

Ciclurile menstruale sunt de obicei perturbate la femei. La unii pacienți, glandele suprarenale sintetizează, de asemenea, cantități mari de hormoni sexuali masculini, ceea ce duce la creșterea părului pe față și pe corp și chelie la femei.

Diagnosticul și terapia necesară pentru a vindeca sindromul

Diagnosticul se deduce, de obicei, din simptomele și semnele caracteristice. Confirmarea diagnosticului și elucidarea cauzei necesită investigații hormonale și utilizarea tehnicilor imagistice. Astfel, medicii urmăresc determinarea nivelului de cortizol în ser, urină, salivă în mijlocul nopții.

Este efectuată examinarea cu raze X a toracelui, tomografie computerizată (CT) de înaltă rezoluție a plămânilor sau a abdomenului, glandele suprarenale. De asemenea, este necesară o imagistică prin rezonanță magnetică cu intensificare a contrastului. Mulți medici recomandă și scintigrafie sau scanare PET cu octreotidă radioactivă. Nivelul de hormoni este determinat prin analize de sânge generale/biochimice și teste de urină.

În funcție de cauza sindromului Cushing, majoritatea pacienților trăiesc zece ani sau mai mult după un tratament de succes. Dacă sunt prezente simptome ale sindromului Cushing și diagnosticul este clar, pacientul este trimis la un endocrinolog pentru consult și tratament.

Tratamentul depinde de afectarea glandelor suprarenale, a glandei pituitare sau a unui alt organ. Având în vedere acest lucru, medicul poate prescrie o dietă bogată în proteine și potasiu. Sunt necesare medicamente pentru a reduce nivelul de cortizol sau pentru a bloca efectele cortizolului, chirurgie și radioterapie.