Sindromul savantului. Abilități neobișnuite observate la pacienții care suferă de această tulburare

Sindromul savantului este un fenomen în timpul căruia persoanele cu leziuni cerebrale manifestă abilități neobișnuite, talente și chiar, în cazuri rare, devine geniu. Prima descriere medicală a savantismului a fost făcută de medicul englez J. Langdon Down în 1887.

După ce a lucrat ca medic de spital timp de 30 de ani, Langdon Down a descris mai mulți dintre pacienții săi, folosind pentru prima dată termenul de „idiot savants”. La acea vreme, „idiot” era clasificarea acceptată pentru persoanele cu un IQ mai mic de 25, iar termenul „savant”, care înseamnă „persoană educată”, a fost împrumutat de medic din limba franceză. Unul dintre pacienții lui Down a învățat pe de rost Istoria declinului și prăbușirii Imperiului Roman în șase volume și putea să o povestească invers. Alții excelau la desen, aveau abilități muzicale sau puteau spune ora cu exactitate fără ceas. Astfel, Dr. Down a trasat primul tablou clinic al sindromului savant. Un pacient care suferă de această boală are abilități speciale și memorie fenomenală cu retard mintal sever.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Sindromul savant nu este o categorie de diagnostic medical și nu se află pe lista DSM-5 a tulburărilor mentale

Sindromul savantului. Cum se manifestă această afecțiune

Sindromul savant nu este o categorie de diagnostic medical și nu se află pe lista DSM-5 a tulburărilor mentale. Nu există o singură teorie științifică care să explice apariția savantismului. Ipoteza că savantismul este o consecință a unei practici intensive persistente nu a fost confirmată.

Studiile efectuate cu ajutorul RMN-urilor și a altor tehnologii moderne arată că mulți savanți au anomalii în structura creierului. Acestea sunt fie congenitale, fie dobândite prin traume. Creierul unui savant poate arăta literalmente diferit față de cel al unei persoane obișnuite. De exemplu, o parte poate lipsi sau o alta poate fi foarte mărită.

Studiile efectuate cu ajutorul RMN-urilor și a altor tehnologii moderne arată că mulți savanți au anomalii în structura creierului

Neuropsihologii speculează că, în acest fel, creierul ar putea încerca să compenseze deficiențele din unele părți prin creșterea puterii în altele. La rândul lor, cercetătorii geneticieni au descoperit o legătură indirectă între savanți, persoanele cu un IQ ridicat și persoanele cu autism. Cu toate acestea, o teorie care să aibă un grad ridicat de certitudine științifică și care să explice toate cazurile de savantism nu există în prezent.

Ce abilități posedă persoanele care suferă de această boală. Legătura dintre sindrom și autism

Principala abilitate a pacienților care suferă de sindromul savantului este interesul obsesiv și de reținerea unui număr mare de obiecte individuale, cum ar fi plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor sau fapte istorice. Uneori, persoanele care suferă de acest sindrom sunt atrase de lucruri ciudate, cum ar fi sunetul unui aspirator.

Un pacient care suferă de această boală are abilități speciale și memorie fenomenală cu retard mintal sever

Persoanele care suferă de sindromul savantului sunt excepțional de rari. Aceștia sunt oameni ale căror abilități sunt atât de extraordinare încât, chiar dacă ar fi complet sănătoși, ar fi oameni extraordinari. În 2009, în lume existau mai puțin de 100 de persoane cu acest sindrom. În 2018, oamenii de știință vorbeau deja de doar 25 de savanți prodigioși pentru întreaga populație globală.

Filmul Rain Man a popularizat ideea că o persoană cu tulburări autiste și pacienții care suferă de sindromul savantului are neapărat un fel de abilitate extraordinară. Dar acest lucru nu este în întregime adevărat. Conform cercetărilor, doar aproximativ 50% dintre persoanele cu acest sindrom au o tulburare de spectru autist. Ceilalți 50% dintre bolnavi au alte forme de tulburări de dezvoltare, retard mental sau boli ale sistemului nervos central. Astfel, nu toți autiștii au acest sindrom și nu toți savanții au o tulburare autistă.

Principala abilitate a pacienților care suferă de sindromul savantului este interesul obsesiv și de reținerea unui număr mare de obiecte individuale