Situația din Sectorul 1 scapă de sub control. A fost depistată o concentrație peste limita admisă în ceea ce privește hidrogenul sulfurat

Sectorul 1 al Capitalei e plin de gunoaie, iar acum apar şi efectele: bucureștenii respiră un aer mult mai toxic din cauza deşeurilor. Aceasta este concluzia experţilor Agenţiei Naţionale a Mediului, potrivit Antena 3.

După ce gunoaiele din Sectorul 1 al Capitalei nu au fost ridicate cu săptămânile, experții Agenţiei Naţionale pentru Protecția Mediului au decis să măsoare calitatea aerului și au descoperit concentrație peste limita admisă în ceea ce privește hidrogenul sulfurat.

Acest lucru însemnă că bucureștenii respiră un aer mult mai toxic din cauza deșeurilor.

”A fost o depășire a hidrogenului sulfurat în data de 6 iulie și a fost făcută o informare la Prefectura Municipiului București și la Garda Națională de Mediu a municipiului București. În săptămâna următoare se vor efectua controale și se va afla de unde a venit această depășire și se vor face în continuare monitorizări pe hidrogenul sulfurat”, a declarat directorul executiv al ANPM, Simona Mihaela Aldea.

Hidrogenul sulfurat poate lua naștere prin procesul de putrefacție și are un miros urât în concentrație redusă. În concentrații mai mari poate provoca și probleme de sănătate.

”Într-o zi, undeva la de vreo patru ori media zilnică admisă la indicatorul de hidrogen sulfurat. E posibil să fie de la depozitul de deșeuri din zona de nord a Capitalei”, a spus directorul ANPM, George Garbacea.

Medicul Radu Țincu, despre situația deșeurilor din Sectorul 1: „Copiii sunt din ce în ce mai predispuși în a dezvolta astm bronșic”

Sectorul 1 al Capitalei e plin de gunoaie, iar acum, din cauza lor, aerul a devenit toxic. Medicul Radu Țincu, medic primar în toxicologie, a vorbit despre efectele negative pe care le au deșeurile asupra sănătății.

”Dacă discutăm despre aceste concentrații mici pe care le-am înregistrat, ele devin iritante pentru căile aeriene, devin iritante la nivelul mucoasei oculare, avem senzația de usturime în căile aeriene superioare, iar persoanele care au anumite vulnerabilități, cum sunt bolile pulmonare cronice sau bolile respiratorii alergice, cum ar fi astmul bronșic, pot să experimenteze acutizări ale bolilor de fond sau chiar episoade de bronhospasme, adică de o respirație dificilă.

Dacă cantitatea continuă să crească, pentru că aceste gunoaie se acumulează și căldura foarte mare le fermentează, ajungem la concentrații mai mari care vor ajunge la nivelul alveolelor pulmonare, unde pot să determine inflamația pulmonară, cu apariția unui edem pulmonar toxic, iar dacă concentrația continuă să crească și mai mult, acest lucru apare de obicei în zonele industriale poluate, pot să apară modificări la nivelul metabolismului celular prin blocarea funcționării mitocondriei și a lanțului respirator.

Deci avem o plajă largă de manifestări care sunt datorate prezenței hidrogenului sulfurat, de aceea cred că reprezintă un element de maximă importanță ridicarea acestor gunoaie în perioada următoare, pentru că e o perioadă caniculară și, de asemenea, depozitarea lor în anumite zone care să fie aerate și să se țină cont de curenții de aer, astfel încât acest hidrogen sulfurat să nu revină în oraș. Hidrogenul sulfurat este mai greu decât aerul și va stagna la nivelul solului o perioadă mai lungă de timp.

Avem particulele PM2,5 și PM10, care nu fac altceva decât să lezeze mucoasa pulmonară și să determine inflamație cu apariția bolilor pulmonare cronice și a cancerelor bronhopulmonare. Avem oxizii de azot care au rol iritativ asupra căilor aeriene și, în cantitate mai mare, devin și ei inflamatori pentru țesutul pulmonar.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că, respirând zi de zi un aer poluat, țesutul pulmonar își pierde elasticitatea și din calitățile foarte elastice pe care le are plămânul, se ajunge la un plămân fibrozat, care nu mai este capabil să realizeze schimburile gazoase.

Dacă discutăm de copii, se crește incidența bolilor alergice respiratorii. Copiii sunt din ce în ce mai predispuși în a dezvolta astm bronșic, dacă locuiesc în zone poluate, iar dacă discutăm de concentrația de monoxid de carbon, s-a dovedit faptul că toate procesele de gândire, de învățare, de memorie sunt afectate în rândul persoanelor care locuiesc în zone unde concentrația de monoxid de carbon depășește limitele admise”, a declarat doctorul Radu Țincu.