Specialiștii avertizează că multe dintre activitățile de prevenire a bullyingului din școli sunt inutile: „Campaniile de o zi au un efect limitat”

Deși în ultimii ani școlile au încercat să implementeze diferite activități de prevenire a bullyingului, incluzând prezentări, conferințe, discuții sau chiar activități artistice, psihologii avertizează că aceste practici nu au impactul dorit și sunt, în mare parte, inutile. Un psiholog din Iași explică ce alte metode de prevenție ar trebui utilizate astfel încât efectul să fie unul real și pe termen lung.

Multe dintre activitățile de prevenire a bullyingului din școli sunt inutile

Bullyingul rămâne una dintre cele mai frecvente probleme din mediul școlar, iar efectele sale depășesc adesea perioada copilăriei. Specialiștii atrag atenția că hărțuirea nu afectează doar victimele, ci și agresorii, martorii și, în final, climatul întregii școli. Deși există numeroase campanii anti-bullying, nu toate intervențiile au același impact.

Potrivit psihologului clinician pentru copii Alina Romaniuc, cele mai eficiente intervenții sunt cele care abordează fenomenul la nivelul întregii comunități educaționale.

„Cele mai bune rezultate le au programele de tip whole-school, implementate consecvent și care lucrează simultan cu elevii, profesorii, părinții și normele de grup. Intervențiile izolate, cum ar fi o prezentare sau o campanie de o zi, au de obicei un efect limitat. Meta-analizele indică, în general, că programele școlare anti-bullying pot reduce atât perpetuarea, cât și victimizarea, cu efecte moderate, dar semnificative la nivel populațional, mai ales când implementarea este bună”, a explicat psihologul.

02:00, 03 Mar 2026

Ce trebuie să facă părintele unui copil care începe să devină agresiv cu cei din jur: „La fel de importantă este și repararea, nu doar pedeapsa”

02:00, 02 Mar 2026

„Săptămâna Prieteniei” în peste 30 de școli din județul Iași. Proiectul are ca scop promovarea unui climat școlar sănătos

În opinia psihologului, cele mai eficiente intervenții sunt cele care schimbă contextul social în care apare bullyingul, nu doar comportamentul unui copil.

Aceste programe implică întreaga comunitate școlară și includ mai multe componente, conform specialistului: politici clare împotriva bullyingului, proceduri de raportare, răspunsuri standardizate în cazul incidentelor, formarea profesorilor, implicarea părinților și monitorizarea constantă a climatului școlar.

„Pentru astfel de programe este nevoie de politici clare, proceduri de raportare, răspuns standardizat, formarea profesorilor, implicarea părinților și monitorizarea climatului școlar”, a explicat aceasta.

Un factor esențial este consecvența adulților.

„Copiii detectează rapid inconsistența. Dacă profesorul A sancționează, profesorul B minimizează, iar părintele C justifică, agresiunea este întărită”, explică psihologul.

În ciuda intențiilor bune, multe dintre intervențiile anti-bullying au un impact limitat.

„Ce funcționează cel mai slab sau chiar deloc sunt lecțiile unice/campaniile simbolice, discursurile moralizatoare fără proceduri, «toleranța zero» doar declarativă, fără suport și restaurare. De asemenea, medierea forțată dintre victimă și agresor sau focalizarea exclusivă pe pedeapsă, fără muncă pe competențe și climat, nu funcționează la nivel real”, a declarat psihologul clinician pentru copii Alina Romaniuc.

Hărțuirea poate avea efecte negative pe termen lung

Potrivit psihologului clinician pentru copii Alina Romaniuc, bullyingul produce consecințe serioase pentru toți cei implicați, victime, agresori și chiar martori.

„Există consecințe pe termen lung sau pe termen scurt, atât pentru victimă, cât și pentru agresor, iar în unele cazuri sunt afectați și martorii. Bullyingul produce adesea un profil de stres cronic interpersonal, ceea ce explică de ce simptomele nu sunt doar emoționale, ci și corporale sau cognitive”, a explicat specialistul.

În cazul victimelor, efectele pot depăși cu mult perioada școlii. Dacă situațiile de hărțuire sunt repetate și nu sunt gestionate, pot apărea dificultăți care persistă luni sau chiar ani.

„Când vorbim despre consecințele pe termen lung, pot apărea riscuri crescute de tulburări anxioase sau dificultăți persistente de încredere și atașament social”, a spus psihologul.

Victimele pot dezvolta hipervigilență interpersonală, o stare permanentă de alertă în relațiile cu ceilalți, sau pot ajunge să evite interacțiunile sociale din teama de a fi din nou umilite, după cum susține specialistul.

Mai puțin discutate sunt efectele asupra agresorilor. Atunci când comportamentele violente nu sunt corectate, ele pot evolua spre probleme mai grave.

„Un aspect adesea ignorat este impactul pe care bullyingul îl are și asupra hărțuitorului atunci când nu se intervine. Pot apărea probleme de conduită, relații conflictuale, consum de substanțe, dificultăți de autoreglare și chiar escaladarea comportamentelor agresive”, a avertizat psihologul.

De asemenea, nici martorii nu rămân neafectați. Elevii care asistă frecvent la astfel de situații pot dezvolta anxietate morală, teamă de implicare sau o desensibilizare treptată față de violență.

„Foarte des omise sunt consecințele pentru martori, care pot dezvolta anxietate morală, tendințe de desensibilizare, teama de implicare, cinism relațional și, astfel, ajung să normalizeze violența. Din perspectivă de climat școlar, bullyingul nu afectează doar victima, ci afectează întreaga comunitate”, a precizat aceasta.

Astfel, psihologii spun că activitățile de prevenire a bullyingului desfășurate în școli sunt inutile, deoarece nu implementează măsuri pe termen lung și se axează doar pe agresor, în loc să educe întreaga comunitate școlară.