Spionajul industrial sovietic și moștenirea KGB în mediul academic occidental

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

KGB-ul a utilizat schimburile științifice și diplomatice pentru a fura tehnologii occidentale destinate industriei militare. Această rețea de influență continuă să activeze și astăzi prin intermediul structurilor succesoare, precum FSB și GRU, afectând securitatea globală.

Interesant este faptul că la Iași pare că este aceeași schemă. BZI.RO a relatat pe larg o breșă de securitate în contextul în care fiica unui fost general KNG/KGB s-a căsătorit cu fiul directorului SRI Iași, Gabriel Constantinescu. Mai mulți membri ai familiei dețin funcții înalte în aparatul de securitate din Kazahstan. Dezvăluirile nu au lăsat fără ecou instituția statului numită SRI. Trebuie să menționăm că SRI este o instituție esențială pentru securitatea României și că instituția în sine are extrem de mulți oameni profesioniști care apără România, conform jurământului pe Constituția României. Însă unele persoane din instituția mai sus numită nu au nicio legătură cu acest jurământ. Este cazul și la SRI Iași unde șeful Gabriel Constantinescu a ales să își trimită subalternii să fileze jurnaliștii publicației BZI Iași! În loc să ofere clarificări instituționale, șeful structurii de informații din Iași a ales să utilizeze metode abuzive, transformând jurnaliștii în ținte în mod ilegal. Dincolo de hărțuirea fizică de pe străzi, surse din interiorul sistemului confirmă faptul că se încearcă fabricarea de dosare penale pentru conducerea ziarului și pentru jurnaliștii de la Bună Ziua Iași, totul într-un efort de a reduce la tăcere presa liberă din regiunea Moldovei.

Schimburile academice: paravanul ideal pentru spionajul industrial sovietic

În perioada Războiului Rece, cooperarea internațională a devenit o acoperire eficientă pentru colectarea de informații secrete. Documentele de arhivă din fondul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), analizate de istoricul Serhii Juk (profesor la Ball State University), arată că încă din 1958–1959 Uniunea Sovietică a identificat oportunitatea de a folosi schimburile culturale și științifice în scopuri clandestine.

KGB-ul a selecționat candidați cu pregătire în chimie, automatizări, electronică și industria petrolieră pentru a-i plasa ca consilieri în ambasadele din SUA, Marea Britanie, RFG și Elveția. În plus, prezența în organizații internaționale precum ONU (New York și Geneva), UNESCO (Paris) și AIEA (Viena) a oferit acces direct la date confidențiale și resurse umane. Orașe precum Geneva erau considerate ideale pentru abordarea neformală a cetățenilor occidentali în cadrul unor recepții sau evenimente festive, conform adevărul.ro.

Transferul tehnologic către industria de apărare din URSS

Miza principală a acestei rețele a fost obținerea de tehnologii avansate pentru modernizarea sectorului militar sovietic. Printre componentele prioritare s-au numărat calculatoarele, microelectronica, circuitele integrate și sistemele de aviație.

Raportul din 11 iulie 1968 semnat de Vitali Nikitcenko, șeful KGB din Ucraina sovietică, preciza că au fost obținute din SUA peste 200 de materiale și mostre tehnologice. Printre acestea se aflau module ale calculatorului IBM System/360, date referitoare la marcare fotoelectrică de la Mitsubishi, informații despre programul Saturn-Apollo, cercetări de la Universitatea Harvard privind radiația solară și imagini ale Lunii transmise de sonda Surveyor VI. Materiale tehnice de la companii majore precum General Electric, Siemens, Olivetti și IBM au fost direcționate direct către Institutul de Cibernetică al Academiei de Științe din Kiev.

Tehnologiile extrase au alimentat direct capacitățile de producție la fabrici strategice precum Antonov, uzina Iujmaș și combinatul de materiale abrazive din Zaporijjea. Evaluările foștilor ofițeri KGB indică faptul că, între 1965 și 1987, aproape 90% dintre inovațiile tehnologice integrate în institutele și uzinele militare ucrainene s-au bazat pe spionaj, 80% dintre mostrele secrete provenind din SUA.

Continuitatea operațională după 1991

Prăbușirea Uniunii Sovietice nu a oprit funcționarea acestor mecanisme de influență. Migrația academică din spațiul post-sovietic către America de Nord a reprodus structura vechilor schimburi: peste 70% dintre participanți proveneau din elita politică a URSS, iar peste 80% aveau legături strânse cu Moscova. În intervalul 1991–2005, aproximativ 85% dintre cercetătorii stabiliți în SUA au fost de origine rusă.

Metodele de penetrare și dezinformare („măsuri active”) sunt utilizate în prezent de FSB și GRU. Anumiți cercetători din mediul academic occidental continuă să evite criticarea imperialismului rus sau a invaziei din Ucraina. Legăturile dintre instituții rusești și analiști occidentali sunt menținute inclusiv prin intermediul unor platforme de dezbatere precum Clubul Valdai, folosit ca instrument de influență politică și ideologică.

„foști ofițeri KGB implicați în operațiunile din Kiev ar fi susținut că, între 1965 și 1987, aproape 90% dintre inovațiile tehnologice introduse în institutele de cercetare și fabricile industriei militare din Ucraina sovietică se bazau pe informații obținute prin spionaj.”

„cel puțin 80% dintre «mostrele secrete» proveneau din Statele Unite, fiind obținute în mare parte cu ajutorul inginerilor și oamenilor de știință sovietici care participau la schimburi academice, dar desfășurau și activități de spionaj pe teritoriul american.”

Conexiuni periculoase în familie: Cum a ajuns o tânără cu origini în KNB în nucleul dur al SRI Iași

Practicile de infiltrat și operațiunile de tip „măsuri active” moștenite din perioada sovietică se extind din mediul academic direct în structurile actuale de securitate ale statelor NATO. O investigație de presă arată cum o vulnerabilitate critică afectează comunitatea de intelligence din România, avându-l în centru pe Gabriel Constantinescu, șeful SRI Iași. Fiul acestuia, Gabriel Cristian Constantinescu, s-a căsătorit în 2019 cu Aizhan Meldebek, tânăra provenind dintr-o familie cu ramificații puternice în KNB (Comitetul Securității Naționale din Kazahstan) — fostă filială a KGB-ului sovietic, ale cărei legături ombilicale cu structurile rusești precum FSB rămân active.

Tatăl miresei, Seitzhan Meldebekovich Koibakov, este general-maior în cadrul KNB și fost comandant al unității de elite „Arystan”, în timp ce mai mulți membri ai familiei dețin funcții înalte în aparatul de securitate din Kazahstan sau derulează afaceri în spațiul post-sovietic. Nunta fastuoasă de la hotelul Corinthia din Londra (evaluată la peste 500.000 de lire) și participarea unor oficiali de rang înalt, precum directorul adjunct al SRI, Adrian Ciocârlan (care a devenit ulterior și nașul de botez al fiicei cuplului), ridică semne de întrebare majore privind expunerea României la riscuri de spionaj, interceptare și conflict de interese operațional. Mai mult, extinderea afacerilor familiei din Kazahstan în Republica Moldova și Iași, unde o firmă de construcții conectată la acest cerc a obținut contracte publice cu sprijinul liderilor locali, exemplifică modul în care influența din spațiul ex-sovietic pătrunde la cel mai înalt nivel decizional și de securitate.