SRI a instruit profesorii împotriva terorismului, deși școlile se confruntă cu traficul și consumul de droguri

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În februarie 2025, zeci de profesori din județul Cluj ar fi trecut, potrivit Inspectoratului Școlar Județean, printr-un curs de formare dedicat prevenirii radicalizării și a extremismului violent în școli, organizat cu sprijinul Serviciului Român de Informații. Cursul, numit „Reziliență școlară, PREVISIO”, a fost prezentat drept o inițiativă amplă, derulată pe toată harta județului. Așa reiese dintr-un răspuns oficial al inspectoratului, însoțit de o listă cu 20 de licee și colegii din tot județul, de la Cluj-Napoca până la Turda, Dej, Gherla și Huedin. Potrivit documentului, selecția celor 33 de cadre didactice s-a făcut pe bază de voluntariat, conform condițiilor de eligibilitate transmise de furnizorul cursului, iar componența grupului țintă a fost stabilită printr-o adresă a Ministerului Educației din ianuarie 2025.

Am scris fiecărei școli de pe listă, ca să vedem dacă lucrurile stau chiar așa cum le prezintă inspectoratul. Am cerut numărul exact de cadre didactice participante, modul în care au fost alese și dacă, în ultimii doi ani școlari, au existat sesizări legate de amenințări de tip terorist. Răspunsurile primite spun o altă poveste decât cea din documentul oficial, potrivit gazetadecluj.ro.

Cinci școli neagă tot

Cinci dintre cele 20 de unități de învățământ nominalizate de inspectorat neagă, fără echivoc, că ar fi trimis vreun profesor la acest curs. Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a răspuns scurt: zero participanți, nicio procedură de selecție. Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” din Turda spune același lucru, cu aceeași concizie, fără vreo explicație suplimentară.

Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Dej este cel mai categoric dintre toate. Conducerea precizează clar că niciun cadru didactic din unitate nu a fost implicat în programul de instruire derulat de SRI și că, din moment ce nu a existat nimeni de trimis, nici selecție nu s-a mai făcut. Instituția a mai adăugat că, pentru orice clarificare care ar presupune verificarea documentelor și a evidențelor interne, solicitantul trebuie să revină după 1 septembrie, din cauza perioadei concediilor.

Aceeași negare vine și de la Huedin, de la ambele licee locale menționate pe listă. Directorul Liceului Teoretic „Octavian Goga” spune că niciun cadru didactic din școală nu a participat la program și că nu a existat vreo decizie a conducerii pe acest subiect. Liceul Tehnologic „Vlădeasa” merge pe aceeași linie, precizând, prin conducere, că în arhiva școlii nu se găsește niciun document, nicio evidență și nicio raportare despre vreun profesor plecat la instruire.

Toate cele cinci apar, totuși, negru pe alb, pe lista oficială a inspectoratului, ca unități care ar fi trimis cadre didactice la curs.

Școlile care confirmă lista

Nu peste tot lucrurile arată la fel. Alte școli de pe listă confirmă exact ce spune inspectoratul, cu detalii care se potrivesc punct cu punct. Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca recunoaște doi profesori plecați la instruire, selectați potrivit condițiilor comunicate de furnizorul cursului. Liceul Teoretic „Eugen Pora” confirmă un singur participant, tot pe bază de voluntariat.

La Gherla, Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” spune tot despre un singur profesor, activ pe structura tehnologică a liceului, plecat la curs din proprie inițiativă, fără nicio implicare sau desemnare din partea conducerii școlii. Iar Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca spune că l-a reprezentat coordonatorul de proiecte educative, prin prisma funcției pe care o ocupa în acea perioadă, tot fără sesizări de vreun fel legate de amenințări teroriste.

O listă pe care jumătate din județ o contestă

Așa ajungem la o listă oficială pe care unele școli o confirmă întocmai, cifră cu cifră, iar altele o resping în bloc. Ceva, undeva, nu se potrivește. Fie inspectoratul a raportat greșit participarea a zeci de oameni la un curs legat de terorism și radicalizare, fie directorii acelor cinci școli nu știu ce fac angajații lor, fie pur și simplu nu au vrut să confirme ceva ce, din motive greu de bănuit, preferă să nu recunoască în scris. Niciuna dintre variante nu lasă o impresie bună despre modul în care se gestionează astfel de programe la nivel județean, mai ales când vine vorba despre un subiect atât de sensibil precum radicalizarea și terorismul.

Un curs pentru un pericol care nu există

Dar întrebarea cea mai importantă nu e cine minte și cine nu. E la ce a folosit, de fapt, tot acest curs. Chiar inspectoratul recunoaște, în același răspuns oficial, că în toată perioada 2024-2026 nu a fost înregistrat niciun incident, nicio sesizare și nicio suspiciune de terorism sau radicalizare în școlile din Cluj. Nici măcar unul, în tot județul. Toate cele cinci licee contactate individual spun același lucru despre propria unitate: zero cazuri, niciodată, nici măcar o suspiciune raportată. S-au trimis, așadar, zeci de profesori la un curs organizat cu un serviciu de informații, pentru un pericol care, până acum, nu s-a arătat nicăieri în tot județul.

Ce ar fi fost, de fapt, nevoie

În timp ce resursele s-au dus spre acest program, o problemă reală rămâne, practic, neatinsă. Copiii din Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla sau Huedin cresc într-un context în care consumul și traficul de droguri în rândul minorilor sunt tot mai vizibile, tot mai apropiate de vârsta liceului, uneori chiar mai devreme. Niciun profesor nu a fost trimis, în aceeași perioadă și cu aceeași amploare, la un curs care să-l învețe să recunoască semnele consumului, să știe cum intervine în cazul unei supradoze sau cum funcționează rețelele care racolează elevi chiar din curtea școlii. În loc să investească într-o astfel de instruire, cu aplicabilitate imediată și cazuri reale în spate, sistemul a preferat un program pe o temă pentru care, cel puțin în Cluj, nu există niciun precedent documentat în ultimii doi ani.