Studenții Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași au organizat o expoziție, numită „Sculptură la diminutiv”. Această expoziție, formată din lucrările studenților de la specializarea Sculptură, a fost un răspuns la un exercițiu simplu și provocator, pe care l-au primit de la profesorul lor, Mihai-Aureliu Savin.
Studenții Facultății de Arte au realizat o expoziție plină de creativitate
Un număr de 17 studenți ai universității, alături de profesorul coordonator, dr. Mihai-Aureliu Savin, au expus o multitudine de sculpturi de mici dimensiuni, care au diferite semnificații. Proiectul a propus o reflecție asupra dimensiunii ca instrument estetic, simbolic și conceptual, explorând formele pe care le poate lua monumentalitatea în lipsa proporțiilor monumentale.
„Deseori, între sculptură și statuie, apare o relație de sinonimie, cei doi termeni fiind folosiți, de către persoanele neavizate – în cele mai fericite dintre cazuri –, în regim interschimbabil. În realitate, însă, cei doi termeni nu desemnează aceeași clasă de obiecte, ci o clasă generală și o subclasă a acesteia. Mai concret, o statuie este întotdeauna (și) o sculptură, însă, o sculptură nu este în mod obligatoriu o statuie. Rosalind Krauss scria la sfârșitul anilor 1970 despre logica monumentului, logica pe care o consideră inalienabilă în cazul statuilor. Calitatea de document istoric a acestora din urmă ca scop, nu consecință (a subcalității de artefact pe care le capătă obiectele fabricate, indiferent de natura lor, în timp), este rezervată drept o condiție obligatorie a subclasei discutate. Continuând pe fondul echivalenței semantice dintre cei doi termeni menționați, apare frecvent următoarea eroare de concepție: dacă statuie = sculptură, iar statuile au, de regulă, dimensiuni monumentale, atunci sculptura este întotdeauna o reprezentare de dimensiuni mari”, a spus dr. Mihai-Aureliu Savin, profesorul coordonator al studenților.
Studenții care au expus sculpturi au fost: Dan Cebotari, Ioana Colac, Mihăiță Cojocariu, Ioana Cojocea, Carla-M. David, Dumitru Flocea, Maria-R. Hodorogea, Erika-E. Ioan, Alexandru Măcălău, Raluca Niculaie, Dorin-C. Nica, Roxana-A. Pîrvu, Andreea-G. Pușcașu, Andrei-P. Puiu, Georgiana-E. Șușnea, Oana Vieru și Anamaria Volintiru. Acești studenți sunt din anii I și II de la ciclul de licență, dar și din anii I și II la master.
„Astfel, având în vedere multiplele posibilități de interpretare și definire a sculpturii, prin mintea și mâinile celor care o practică, studenților de la specializarea Sculptură le-a fost propus următorul exercițiu: «Realizați o sculptură de maximum 5 centimetri. Singurul lucru pe care trebuie să îl luați în considerare este dimensiunea acesteia. Cu alte cuvinte, trebuie să argumentați (și să poată fi argumentat) motivul pentru care sculptura realizată de voi are dimensiunea impusă». Astfel, pot fi observate, îndeosebi, tratări ale monumentalității unor obiecte de dimensiuni mari, exerciții de supradimensionare a unora mai mici, cât și, în genere, implicații de natură optică sau iluzionistă, politică, dar și privată, rațională, dar și emoțională. În fața sculpturii de dimensiuni reduse, studenții au încercat atât complexe de superioritate, cât și de inferioritate, încercând perspectivele atât ale unor autori omnipotenți, cât și ale unor scriitori pudici vis-a-vis de nuditatea foii (aproape) albe”, a adăugat Mihai-Aureliu Savin.
O studentă și-a sculptat autoportretul
Lucrările studenților de la Universitatea de Arte „George Enescu” au fost extrem de creative și expresive, iar una dintre studente, Erika-E. Ioan, și-a realizat un autoportret prin care a evidențiat și partea ei negativă, răul din fiecare dintre noi.
„Lucrarea mea se numește «The Evil Eye», adică diabolica eu. Se face cumva o paralelă cu scrierea fonetică a cuvântului, sau a sintagmei în sine. Este realizat în rășină UV, este un scan 3D a propriului corp și urmat de un alt mic eu, format din compoziție. Cumva, m-am inspirat din reprezentarea Pop Culture a răului, cum în desenele animate răul era pe umăr, și am pictat-o manual. Este vorba despre cum ne reprimăm emoțiile și sentimentele și cum acestea devin, de-a lungul timpului, părți din noi, pe care nu vrem să ni le asumăm, deci devin rele, noi le considerăm rele”, a povestit Erika-E. Ioan.
Expoziția de sculpturi mai poate fi vizionată doar astăzi, 10 mai 2025, la Galeria Aparte din Copou. În încăpere există și un colț mai politic, acolo unde există un televizor pe care se rulează în buclă partidele care au participat la alegeri.
„Am pus toate partidele care au candidat la parlamentare și este un loop, pentru că, în continuare, este un loop politic. Este ca un joc de păcănele, unde, practic, se caută și nu se găsește formula câștigătoare. Palatul Parlamentului, transformat în cazino, cu reclame la păcănele, în ideea că, în 1994, Donald Trump a vrut să cumpere clădirea Parlamentului și să o transforme în cel mai mare cazino, și oferise, nu mai știu exact, dar multe miliarde de dolari, dar a fost refuzat. Se vorbește și de faptul că motivul pentru care nu sunt interzise reclamele la păcănele este faptul că statul român primește foarte mulți bani din impozit, 8,3 miliarde în ultimii 4 ani”, a adăugat Erika-E. Ioan.
Profesorul coordonator, Mihai-Aureliu Savin, are și el câteva sculpturi în cadrul expoziției. Una dintre ele reprezintă un autoportret scanat 3D, în mâna căruia el are o bâtă îndreptată spre propria lui măsea de minte, care a fost scoasă.
În cadrul expoziției sunt și lucrări realizate din rășină transparentă, sub care se află și foiță de aur, pentru a îmbunătăți aspectul vizual. O porție în miniatură de sarmale a fost creată de unul dintre studenți, iar acestea au fost făcute de bunica lui, chiar din alimente organice.
Studenții de la Facultatea de Arte Vizuale și Design au realizat, alături de cadrul didactic coordonator, o expoziție de sculpturi în miniatură, prin care studenții au abordat diferite teme, precum personale, politice, de actualitate, dar și altele.
Universitatea de Arte din Iaşi anunţă suspendarea spectacolului „La margine de Copou”, în care juca şi actorul Mihai Mălaimare, după ce acesta a scris pe Facebook: „Turul II vine însă ca un val imens şi veţi ajunge în canal, sau la canal!”. Exact perioada stalinista.