Studenții îi acuză pe liderii sindicali că au mințit și manipulat profesorii și le cer demisia: și-au îndeplinit mandatul dat de PSD, nu de membrii de sindicat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liga Studenților (LS IAȘI) solicită demisia liderilor sindicali din educaţie şi îi îndeamnă pe profesori să încerce înlăturarea lor din funcţie sau să părăsească sindicatele ori să înfiinţeze structuri reprezentative noi, care să susţină în mod real drepturile şi interesele cadrelor didactice şi auxiliare, însă cu condiţia ca acestea să fie nepartizane şi să nu devină o „jucărie” nici în mâna partidelor puterii, nici în cea a opoziției. Studenții îi acuză pe liderii sindicali că au deturnat dezbaterea generală și avântul profesorilor de a fi rezolvate problemele sistemice din educație strict spre problema salarială, ignorând rolul sindicatelor în creșterea calității educației și solicitările profesorilor în acest sens.

Totodată, organizația critică lașitatea sindicaliștilor din mediul universitar, care deși nu au intrat în grevă au obținut beneficii salariale în schimbul tăcerii lor pe subiectul legilor educației, dar și faptul că liderii sindicali au promovat la proteste persoane cu mesaje, anti-liberale, anti-capitaliste, împotriva învățământului privat și chiar împotriva înzestrării armatei în contextul războiului din Ucraina.

Studenții îi acuză pe liderii sindicali că au mințit și manipulat profesorii și le cer demisia: și-au îndeplinit mandatul dat de PSD, nu de membrii de sindicat

Liga Studenților a avertizat încă de la începutul grevei, din 22 mai, că în lipsa unor solicitări clare legate de noile legi ale educației și mai ales de instituirea unor criterii de performanță pentru profesori, greva este de fapt un paravan mediatic pentru PNL ca „legile România Educată” să treacă de Parlament, iar pentru PSD reprezintă o pârghie de negociere pentru a obține avantaje politice în fața PNL în contextul rotativei guvernamentale. Primul protest a avut loc fix în ziua votului din Camera Deputaților (10 mai), iar votul final pentru legile „Deca” la Senat a avut loc fix când a început greva (22 mai).

În toată această perioadă, sindicatele nu și-au îndeplinit scopul statutar de a se implica în elaborarea actelor normative privitoare la învățământ și de a acționa ca factor activ în vederea creșterii calității și eficienței actului educațional, liderii sindicali fiind pe aceeași lungime de undă cu ministrul Ligia Deca și susținând așa-zisa reformă „România Educată”, în timp ce profesorii protestau în stradă, inclusiv împotriva modificărilor din sistemul de educație.

Mai mult, Guvernul nu a indicat sursa finanțărilor, iar sindicatele au evitat să ceară eliminarea pensiilor speciale sau a unor beneficii pentru bugetarii de lux, de unde banii ar fi putut fi redirecționați spre salarizarea profesorilor, riscând să avem o creștere inflaționistă a salariilor: deși majorate salariile, odată cu creșterea datoriei publice și creșterea sau menținerea inflației, va scădea de fapt puterea de cumpărare.

În plus, lipsa de scrupule a Executivului în a „stinge” mișcarea profesorilor s-a văzut foarte clar în chestiunea „primelelor” de 1500 de lei pentru profesori și de 500 de lei pentru personalul nedidactic, care nu sunt din „mărinimia guvernului”, ci sunt de fapt dintr-un program european: Programul Educație și Ocupare 2021-2027.

„Înțelegerea inițială dintre putere și liderii de sindicat a fost să se intre în grevă, iar după ce noile legi ale educației trec de Parlament, Ciucă să cadă la pace cu greviștii și să pară că doleanțele profesorilor au fost satisfăcute, ca primul ministru PNL să aibă o ieșire bună din scenă. În schimb, PSD a capitalizat prin prelungirea grevei, obținând avantaje în negocierile pentru rotativă, iar Ciolacu și-a asumat rolul de salvator al situației în educație, deși miniștrii săi social-democrați, Câciu de la Finanțe și Budăi de la Muncă, erau cei responsabili în drept de rezolvarea din timp a problemei salarizării profesorilor, raportat la promisiunile partidelor puterii. Tot Budăi este și cel care a anunțat primul rezolvarea problemei, arătând că de fapt PSD ar avea soluția. Astăzi, Marcel Ciolacu capitalizează din nou, afirmând că Evaluarea Națională poate fi susținută și profesorii s-au întors la clase datorită amânării rotativei guvernamentale, pe care PSD a propus‑o.

De ce liderii de sindicat au tăcut în toți acești ani și au ieșit la rampă abia acum, la „momentul potrivit”? În 2013, când studenții protestau solicitând creșterea finanțării educației, liderii sindicali s-au ascuns, pentru că la momentul respectiv guverna „cine trebuie”.

În momentul de față, creșterea salarială a cadrelor didactice poate compensa abia în 3-4 luni de muncă pierderile acumulate din perioada de grevă, iar pe termen lung nu există nicio garanție reală din partea guvernanților actuali. În fapt, Statul a câștigat, profesorii au pierdut.

Puterea nu are niciun interes real în a dezbate problemele școlii românești, pentru că atunci ar ieși la suprafață toate erorile comise de oamenii politici din sistem din toți acești ani. Profesorii trebuie să își construiască structuri reprezentative reale, prin care să participe la dezbaterile concrete din societate, legate inclusiv de viitorul educației și legislația în domeniu din România, fără să mai fie la mâna așa-zișilor specialiști din sindicatele actuale, controlate de către PSD și fără să mai susțină existența unui control etatic complet asupra sistemului de educație. Numai în acest fel, cadrele didactice pot redobândi prestigiul și poziția pe care au avut-o: prin lupta pentru promovarea libertății.” a declarat Toma Tataru, președinte Liga Studenților (LS IAȘI).