Prima pagină » Titlurile zilei » Studia limba franceză de ani întregi, însă, ajunsă în Franța, aproape că nu înțelegea ce vorbeau tinerii. Experiența Erasmus care a uimit o studentă din Iași

Studia limba franceză de ani întregi, însă, ajunsă în Franța, aproape că nu înțelegea ce vorbeau tinerii. Experiența Erasmus care a uimit o studentă din Iași

14 iul. 2026, 02:00, 7 ,
Andreea ONOFREI în Titlurile zilei

Pentru mulți studenți, un semestru Erasmus înseamnă oportunitatea de a descoperi o nouă cultură și un alt sistem de învățământ, dar pentru Larisa-Elena Obreja, absolventă a Facultății de Litere din Iași, experiența petrecută la Universitatea din Avignon a scos la iveală complexitatea limbii franceze, mult mai diferită de ceea ce a studiat ani de zile. Dincolo de cursuri și examene, tânăra spune că activitatea fizică și spiritul de echipă sunt tratate ca o parte esențială a formării studenților.

În Franța, sportul are un rol important în viața universitară. Sistemul universitar pune accent pe flexibilitate și autonomie.

O studentă din Iași, plecată prin programul Erasmus, a fost șocată de cât de diferită este limba franceză față de ceea ce studiase

Pentru Larisa-Elena Obreja, absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, semestrul Erasmus petrecut la Universitatea din Avignon nu a fost doar o experiență academică, ci și o lecție despre cât de diferită poate fi limba franceză vorbită în viața de zi cu zi față de cea învățată în manuale.

Deși studia franceza de ani buni, spune că primele conversații cu studenții francezi au fost mult mai dificile decât și-ar fi imaginat.

Tânăra a descoperit că franceza din manuale și cea vorbită pe stradă sunt două lumi diferite

Larisa-Elena Obreja a absolvit, în această vară, specializarea Limbi Moderne Aplicate – franceză și germană și a ales să plece cu Erasmus la Universitatea din Avignon pentru a-și perfecționa limba franceză. Deși avea deja o bază solidă, realitatea din Franța a surprins-o.

„Am studiat la Universitatea din Avignon și a fost o decizie influențată de dorința mea de a-mi îmbunătăți franceza. Îmi doream neapărat să am o experiență de felul acesta. Am fost optimistă, mai ales că am plecat împreună cu o altă colegă și știam că nu o să fiu singură. Familia mea m-a susținut foarte mult, atât emoțional, cât și financiar. Costurile au fost echilibrate. Eu mi-am dorit foarte mult să călătoresc acolo pentru a rămâne cu mai multe experiențe și amintiri, de asta am avut nevoie de puțin ajutor și din partea părinților. În rest, bursa Erasmus a fost suficientă”, povestește tânăra.

Cea mai mare provocare nu au fost examenele sau adaptarea la universitate, ci comunicarea cu tinerii francezi.

„Limba franceză din Franța este foarte diferită de cea standard pe care o învățăm noi în școală. Persoanele mai în vârstă vorbesc foarte clar și elegant, însă tinerii folosesc foarte multe prescurtări, expresii și cuvinte cu silabele inversate. Eu jucam volei acolo și, într-o zi, când făcusem ceva bine, cineva mi-a strigat: «Bien ouej!». M-am tot gândit ce înseamnă «ouej» timp de câteva zile, până când mi-am dat seama că era «Bien joué!», adică «Bine jucat!», dar folosind tehnica asta specifică prin care inversează silabele, ceea ce ei fac foarte des. Vorbesc foarte repede și, la început, îmi era greu să urmăresc conversațiile. Chiar dacă studiasem franceza ani întregi, am realizat că trebuie să mă adaptez unui mod complet diferit de a comunica”, spune Larisa.

Larisa spune că francezii erau mai puțin deschiși când aflau că este străină

Pe lângă ritmul rapid al conversațiilor, Larisa spune că a întâlnit și momente care au făcut-o să își piardă încrederea.

„Mi s-a întâmplat de mai multe ori să comand ceva într-un magazin sau într-o cafenea și, dacă ezitam puțin sau nu pronunțam perfect un cuvânt, oamenii treceau imediat la limba engleză. Eu voiam să îmi exersez franceza și simțeam că nu primesc ocazia. Am perceput asta ca pe o respingere la început, chiar dacă, probabil, intenția lor era să mă ajute”, povestește absolventa.

În timp, însă, a început să înțeleagă tot mai bine limbajul colocvial și să capete curaj să vorbească fără teama că va greși.

Primele zile în Franța au venit și cu alte provocări. La cămin, studenții au fost nevoiți să își rezolve singuri contractele pentru utilități, iar adaptarea la stilul de viață francez nu a fost întotdeauna ușoară.

„Primul șoc cultural și poate cel mai mare a fost legat de mâncare. Noi, românii, avem obiceiul ăsta de a mânca o ciorbă înainte de felul principal de mâncare și mi-a lipsit asta destul de mult. La francezi, înainte de felul principal, se servește o salată. Au tot felul de salate și paste reci, iar la final desertul. Mi-a fost destul de greu să mă obișnuiesc cu asta, dar cu timpul a fost mai acceptabil. Personal, nu am întâmpinat probleme cu transportul, pentru că am primit câteva sfaturi extrem de utile de la o colegă care fusese deja plecată cu Erasmus în Franța. În schimb, ceea ce mi s-a părut cel mai dificil a fost, la început, când am mers la cazare. Ni s-a spus că noi trebuie să rezolvăm cu contractele pentru încălzire și electricitate. Ne-au dat numerele de telefon de care aveam nevoie și ne-au spus că noi trebuie să facem asta. Îmi dau seama că a fost o experiență bună și că m-a ajutat mult, dar la acel moment a fost destul de stresant”, a mai spus Larisa.

Tânăra a rămas impresionată de activitățile sportive din universitate

Dincolo de cursuri și de sistemul educațional, ceea ce a surprins-o cel mai mult a fost importanța acordată sportului în universitate.

„Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că, spre deosebire de România, acolo există o cultură a sportului și este foarte respectată. Ora de sport era foarte importantă. La noi ai o oră o dată la două săptămâni, acolo ai o oră jumătate sau chiar două pe săptămână. De asemenea, puteai să optezi pentru foarte multe sporturi, cum ar fi înot, caiac sau cățărări, dar și sporturile clasice, ca handbal, volei, fotbal. Eu am fost în echipa de volei și mi-a plăcut foarte mult sistemul în care era structurat cursul. Practic, se formau echipe și jucam sub formă de campionat, la final rămâneau cele mai bune echipe. Pe lângă partea de sănătate, avantajele apăreau și în ceea ce privește comunicarea dintre noi. Se punea foarte mult accentul pe munca în echipă. Chiar mi-ar fi plăcut foarte mult să se introducă și în universitățile noastre, pentru că la noi nu există așa ceva”, a povestit tânăra reporterilor BZI.

Universitatea i-a oferit și libertatea de a-și organiza programul în funcție de cursurile alese. De asemenea, o altă diferență observată a fost durata cursurilor sau cea legată de sistemul de notare.

„Mi-a plăcut că puteam să îmi aleg cursurile și să îmi fac programul într-un anumit fel. În prima parte a zilei aveam unul sau două cursuri, apoi puteam merge la cantină sau în cămin, pentru că stăteam foarte aproape de universitate. În Franța, cursul durează o oră și jumătate, nu două ore ca la noi. Mi se pare mult mai eficient, pentru că nimeni nu poate rămâne concentrat atât de mult timp. Destul de diferit este și sistemul de notare, pentru că acolo notele erau de la 1 la 20, dar a fost destul de ușor să te raportezi la ele, pentru că nota 10, la noi, de exemplu, era echivalentă cu nota 5 la ei. Profesorii erau foarte deschiși, nu mi s-au părut diferențe foarte mari comparativ cu profesorii pe care îi aveam la Iași. Erau diferite tipologii”, a declarat Larisa.

Astfel, experiența Erasmus i-a oferit Larisei Obreja nu doar șansa de a-și perfecționa limba franceză și de a descoperi o altă cultură, ci și o perspectivă diferită asupra vieții universitare.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Bacteria Klebsiella pneumoniae, tot mai rezistentă la antibiotice. Crește numărul infecțiilor din spitalele europene
Infecțiile cu Klebsiella pneumoniae reprezintă o provocare pentru spitalele europene. Unele tulpini sunt rezistente la antibiotice de ultimă generație, iar ECDC avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea publică. Creșterea rezistenței bacteriei Klebsiella pneumoniae la antibiotice pune presiune pe spitalele europene, unde infecțiile provocate de anumite tulpini sunt tot mai dificil de tratat. Centrul European de Prevenire […]
Bacteria Klebsiella pneumoniae, tot mai rezistentă la antibiotice. Crește numărul infecțiilor din spitalele europene
Comentarii
  • Ce nu intelegeti, prostilor?! Toate cursurile astea si tot ce inseamna invatamant privat si 95% din invatamantul post-liceal e o mare ESCROCHERIE! Nu inveti nimic! Iti pierzi timp si bani si la final iei un atestat sau o licenta cu care te stergi la kur pentru ca n-are nicio valoare in gasirea unui loc de munca. Daca nici in 2026 nu ati inteles ca toate cursurile astea sunt niste harneli pentru a le lua prostilor banii, va meritati soarta.

  • Vine, vine primăvara...🤤

    „Ce surpriză astronomică!” OMG !
    🫪
    Deci franceza vorbită de un puștan din Avignon, cu trei rânduri de argou …și jumătate de gramatică mâncată, nu sună ca textele prăfuite din manualele tipărite pe vremea când se semna Tratatul de la Versailles?
    😵‍💫Șocant!
    Adevărul e că facultățile noastre de Litere livrează o iluzie academică absolut superbă.
    Profesorii universitari, mulți dintre ei blocați mental și metodologic undeva prin 1900, predau o limbă de muzeu, un fel de franceză de salon de secol XIX.
    Manualele lor n-au mai văzut un update de când s-a inventat radioul. Ei te învață cum să-i reciți impecabil versuri de Racine unui vânzător de kebab din sudul Franței, în timp ce biata studentă se uita la el ca la felinar când ăla îi cerea un banal „boulot”* sau o saluta cu un „wesh”.
    😆Tot acest efort titanic pentru un semestru Erasmus care doar a certificat că teoria de la Iași n-are nicio legătură cu realitatea din teren.
    😱
    Dar stați liniștiți, adevărata dramă abia după licență și master începe.
    Cu diploma aia bilingvă în mână, tânăra noastră absolventă se va izbi frontal de piața muncii din România. Șanse să prindă o catedră la un liceu de top din oraș?
    Zero barat.
    Toate posturile călduțe sunt blocate ermetic de dinozauri – pensionari aproape fosilizați, profesori bătrâni care țin cu dinții de catedră până la adânci bătrâneți și pe care nu-i scoți de acolo nici cu armata. În plus, mai sunt catedre puse pe modul ” în așteptare „!
    Doar se știe pentru cine „este aceste catedre ascunse”: este pentru cine știe „meserieeee”, daaaaa,da,da,da😋
    😵‍💫Așa că viitorul ei sună strălucit: va fi trimisă să predea undeva la țară, într-o școală cu toaleta în curte, unde va încerca să le explice diferența dintre trecutul simplu și …atât, unor copii care abia leagă trei cuvinte în română. Asta în cel mai fericit caz!
    😁ALTERNATIVA LA SATE
    Că dacă nu vrea să facă naveta pe ulițe noroioase, sistemul de învățământ o va reprofila rapid spre joburile de elită ale generației cu masterat: așezat marfă pe raft la supermarket, scanat produse la Mega Inage,Plofi sau Kakaufland…sau întrebat clienții dacă „doresc și cartofi prăjiți în meniul McCombo”.
    🫨Practic, Facultatea de Litere: „fabrica de diplome care te învață o limbă moartă ca să poți servi clienții vii, la retail sau la fast-food, cu o dicție absolut impecabilă!”
    Succesuri 😁
    🔍
    Notă:
    În limba română, cuvântul franțuzesc „boulot” se traduce prin „muncă”, „serviciu”, „job” sau „treabă”, fiind un termen folosit exclusiv în limba franceză actuală, limbă ce nu se predă în școală/ facultate… nu are cine pt că „domnii profesori este în vârstă” .
    În scoli sau prin facultățile de litere, profesorii „bahluieni” predau doar limba franceză de la 1900.😵‍💫

  • De ce a revenit?

  • Iar s-au adunat toti prostii frustrati prin comentarii. Daca voi ati trecut prin facultate ca gasca prin apa si ati fost niste lichele puturoase carora nu le place munca,nu inseamna ca la toata lumea va fi la fel,adica va baga 12h pe zi la Lidl/Mega.

    • Bine ca esti tu destept ca ai un master in „studii de gen” care te-au ajutat in cariera ta pe OnlyFans…

  • Cârnațăn ȚakănPakăn

    …da,daaaaa…dar dacă mămik sau tătik nu lucrează la inspectoratu școlar sau domnișoara / domnișorul cu diplomă de licență / master nu crăcănează picioarele, tot la tejghea ajunge impachetând un burger cu viteză sau o să predea pe la tărănoaia, într-o comunitate neolitică. ;))
    Mă refer la fetele / băieții săraki care face o facultate și nu prinde o catedră la oraș sau post de manager,etc…pentru studenții ăia cu bani, nu ne interesează, acolo …parinții lor „rezolvă” speța.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
20 noiembrie 2026
20 noiembrie 2026