Tărăboiul Fritz s-a teleportat de la București la Bruxelles

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Așa cum s-a mai întâmplat, din păcate, și în alte prilejuri, jucătorii politici din România au mers cu pâra la Bruxelles și în ceea ce privește așa-numitul „amendament Fritz”. Europarlamentarii români din PPE și Renew au solicitat nici mai mult, nici mai puțin decât sancționarea statului nostru cu suma de 770 de milioane de euro din pachetul cuvenit pentru îndeplinirea jalonului privind legea integrității. Tărăboiul din România a fost exportat, iar pisica moartă aruncată în grădina Ursulei von der Leyen.

Nimic mai convenabil pentru Comisia Europeană decât să constate, în urma reclamației europarlamentarilor români din cele două grupuri politice ale Parlamentului European, că jalonul privind legea integrității nu a fost în mod corect îndeplinit și, prin urmare, pot fi economisiți cei 770 de milioane de euro rezervați pentru țara noastră. Uluitor este că europarlamentarii români, zece din PPE și trei din Renew, au formulat o asemenea solicitare către șefii celor două familii de partide, care, la rândul lor, s-au adresat în acest sens atât Comisiei Juridice, cât și Ursulei von der Leyen. A mai fost lansată ieri și informația de-a dreptul explozivă cum că Ilie Bolojan ar fi purtat în acest sens un dialog cu Ursula von der Leyen, la care ar fi participat și Oana Țoiu, ambii demnitari români demiși prin votul Parlamentului, solicitând, de asemenea, penalizarea României cu cele 770 de milioane de euro. Eu unul nu am auzit ca reprezentanții politici ai altor state din UE să procedeze în acest fel pentru a-și tranșa conflictele interne.

Din grupul de europarlamentari români afiliați Partidului Popular European fac parte și două personaje a căror poziție în acest tărăboi este cel puțin surprinzătoare. Este vorba de Rareș Bogdan, care, până când a fost eliminat din respectiva poziție de către Ilie Bolojan, a deținut funcția de conducător al delegației române, precum și Adina Vălean, soția lui Crin Antonescu. Rareș Bogdan face parte din grupul de contestatari ai lui Ilie Bolojan de la vârful PNL, iar Crin Antonescu, după cum rezultă din declarațiile sale publice, formulează în mod repetat obiecții vizând prestațiile lui Ilie Bolojan atât în interiorul PNL, cât și în calitatea pe care a deținut-o, până când a fost împăiat, de premier al României. Era de presupus ca doamna Adina Vălean să nu mai accepte sub nicio formă poziția adoptată de grupul de europarlamentari PPE. Și cu atât mai mult este ciudat – dacă nu cumva chiar scandalos – faptul că Rareș Bogdan nu a protestat atunci când grupul din care face parte a luat decizia de a reclama România. Cât privește Renew Europe, care are trei europarlamentari români, Dan Barna, Vlad Voiculescu și Eugen Tomac, singura observație care poate fi semnalată, ținând cont de biografiile celor trei, este poziția de conformare a lui Eugen Tomac, care este și consilier prezidențial, ceea ce ne face să presupunem că, într-o formă sau alta, el a beneficiat și de susținerea președintelui numit Nicușor Dan, al cărui consilier este și care, de altfel, l-a propus pentru a deveni premierul României.

Deși nu constituie surprize decât în ceea ce privește trădarea interesului național, nu ar trebui să ne mire adeziunea deplină la tentativa de sancționare a României a lui Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil Daniel Popescu, Iulian Winkler și Lorenz Wincze. În definitiv, într-un fel sau altul, aceștia de mult nu mai reprezintă interesele României.

Dacă se confirmă faptul că în acest joc murdar au intervenit fie și numai pe calea unor convorbiri telefonice Ilie Bolojan și Oaia Țoiu, nu mai poate constitui nici cea mai mică surpriză faptul că România a fost pusă pe butuci nu numai în plan economic, ci și în plan diplomatic. Și asta în mod deliberat. Și pentru ce? Pentru că Parlamentul acestui stat nu a făcut nimic altceva decât să se conformeze, în ceea ce privește legea integrității, poziției adoptate cu majoritate de voturi de către Curtea Constituțională, prin care a fost decisă încetarea, în termen de o lună de la promulgarea legii de către Nicușor Dan, a mandatelor demnitarilor vizați de decizii definitive ale instanțelor de judecată, prin care se constată starea de incompatibilitate sau de conflicte de interese. Deși amendamentul care a stârnit atâta tărăboi a primit numele lui Dominic Fritz, este important de reținut că respectiva prevedere legală vizează în prezent peste 100 de demnitari din diferite partide și este valabilă și pentru ceea ce urmează să se întâmple în materie de integritate în viitor.