Taxa de 0,5 lei pentru ambalaje din plastic, aluminiu şi sticlă. Nu orice ambalaj se încadrează. Verifică

Din 2022 vom returna la magazin ambalajele din aluminiu, plastic şi sticlă. Conform unui proiect iniţiat de Ministerul Mediului, pentru fiecare ambalaj vom plăti cu 0,5 lei mai mult la cumpărare. Banii însă îi vom recupera atunci când vom returna ambalajele la punctele speciale.

Suma de 50 de bani reprezintă o garanţie care ni se va restitui atunci când vom duce ambalajale înapoi, deci nu le vom mai arunca la gunoi. Bineînţeles, ambalajale trebuie să fie goale şi curate. Autorităţile speră astfel ca în România să se recicleze şi mai mult, iar deşeurile să nu mai fie aruncate pe câmp ori în ape.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

Record pe piaţa muncii din România: cei mai mulţi angajaţi din ultimii 17 ani. Dar şi printre cei mai prost plătiţi din UE

Cum ar trebui să funcționeze sistemul? Simplu. Dacă la anul, adică în 2022, mergi la magazin şi cumperi 4 sticle de plastic, plăteşti cu 2 lei în plus la casa de marcat. Acei 2 lei însă îţi vor fi restituiți când duci recipientele goale şi curate înapoi în magazin.

Taxă pentru ambalaje

În categoria ambalajelor pentru care se dă această garanţie se încadrează toate cele cu capacitatea de până în 3 litri, cu excepţia ambalajelor lactatelor. Vorbim despre aluminiu, plastic şi sticlă. Garanţia se restituie clienţilor fie sub formă de bani, fie sub formă de voucher ori puncte valorice, valabile în acel magazin.

„Timpul e scurt, avem presiune uriașă că trebuie să lansăm în 2022 – 1 aprilie e targetul. Vor fi mii de puncte de colectare, trebuie pregătite, autorizate. Să vedem dacă pot fi realizate. Unele reprezintă pericol de incendiu”, a declarat Ministrul Mediului.

„50 de bani înseamnă foarte mult pentru un ambalaj și sunt convins că se va schimba mult mentalitatea consumatorului față de un asemenea sistem. E absolut normal pentru că vom curăța orașul de gunoi, se adună în mod civilizat, se refolosește. E foarte logic și păcat că nu s-a făcut până acum, dar e binevenit”, a mai spus ministrul.

Organizare deficitară pentru reciclarea ambalajelor

În afară de faptul că multe persoane nu-şi vor permite să plătească acea taxă de 50 de bani, se spune că există provocări în ceea ce priveşte organizarea în sine a spaţiilor.

„Există mai multe provocări, aș face referire la situația spațiilor pe care le presupune punerea în aplicare. Spații unde e suprafață mică, limitată – probleme pentru reautorizare atât în ceea ce privește siguranța la incendii sau autorizarea sanitară, mai ales în pandemie. În plus, presupune un efort operațional și logistic foarte mare de reautorizare, dar și costuri concrete pentru comercianți. Procesul la prima vedere nu pare complicat, e vorba de amploarea lui”, susține George Bădescu, director executiv AMRCR.

Reciclarea în Europa – Procedeu implementat

Dacă în România este abia un pas făcut, în Europa se reciclează încă din anii `90. Spre exemplu, în Suedia s-a implementat un sistem în 1984. Conform unei statistici, anual, un suedez duce 177 de ambalaje la reciclat. În Estona numărul de sticle sau de doze ajunge la 200.